„Anul românilor” începe prost: Documente ale lui Cioran şi Ionescu, licitate în absenţa autorităţilor române

Casa Binoche şi Giquello din Paris scoate la licitație, joi, o serie de manuscrise şi documente care i-au aparţinut filosofului român Emil Cioran. Alături de acestea, sunt scoase la vânzare mai multe documente ale altor români de seamă, printre care Eugen Ionescu sau Gherasim Luca.

Evenimentul este unul extrem de important, până acum nemaifiind scoase la vânzare atât de multe documente de o atât de mare calitate. În plus, licitaţia are loc cu doar o zi înaintea celebrării a 100 de ani de la naştererea lui Emil Cioran. În ciuda amplorii evenimentului, reprezentanţii principalelor autorităţi române care ar fi trebuit să aducă în țară respectivele documente au anunțat că nu vor participa la licitație, în principal din lipsă de fonduri. O parte din loturi ar putea ajunge, totuși, la câteva persoane române din mediul privat, care s-au arătat interesate de acest lucru. La începutul acestui an, președintele Traian Băsescu anunța că autoritățile de la București propun ca 2011 să fie „anul românilor”, amintindu-l în acest sens pe Emil Cioran.

Sute de loturi în care sunt incluse scrisori şi manuscrise literare şi artistice din secolul XX sunt scoase la vânzare în cadrul acestei licitaţii, programată să înceapă la ora 14:15 (15:15, ora României).

Manuscris de 10.000 de euro

Conform catalogului publicat de casa de licitaţii, printre caietele manuscrise care poartă autograful lui Emil Cioran se numără „Tragicul cotidian”, „Adolescenta”, „Jansenismul”, „Pamflet şi pamfletar”, „Consideraţiuni asupra problemei cunoştinţei la Kant”, „Banalitate şi transfigurare”, „Cartea amăgirilor”, „Lacrimi şi sfinţi” şi „Schimbarea la faţă a României”.

Preţul pentru aceste manuscrise porneşte de la aproximativ 800 de euro şi ajunge chiar şi până la 10.000 de euro. Cel mai scump este manuscrisul intitulat „Îndreptar pătimaş”, datat 12 martie 1940, evaluat de experţi la o sumă între 8.000 şi 10.000 de euro.

Diplome şi cărţi de identitate ale lui Cioran

Există, de asemenea, numeroase cărţi poştale şi scrisori adresate părinţilor şi altor rude, diploma de bacalaureat (5 octombrie 1928), diploma de licenţă în filosofie şi litere (datată 23 iunie 1932), un carnet de student emis în Germania pentru anul şcolar 1933 – 1934, cu fotografie şi semnătură, mai multe cărţi de identitate emise de autorităţile germane, un paşaport (15 septembrie 1934), un carnet de student emis în Franţa, abonamente de tren, fişe de lectură, un permis pentru bibliotecă şi multe altele.

În cazul acestor documente personale, preţurile pornesc de la circa 300 de euro şi ajung până la aproape 1.000 de euro.

Documente semnate de Eugen Ionescu

Pe lângă operele şi actele lui Cioran, la Paris mai sunt scoase la vânzare şi câteva documente ale altor scriitori români. Este vorba despre o scrisoare care poartă semnătura scriitorului Eugen Ionescu şi de un manuscris semnat de poetul evreu român Gherasim Luca, teoretician al suprarealismului.

Autorităţile române, absente din lipsă de fonduri

Printre insituţiile din România care ar fi trebuit să participe la această licitaţie se numără Ministerul Culturii şi Muzeul Literaturii Române. Deşi se pare că ar fi fost anunţate cu circa o lună înainte despre eveniment, cele două instituţii au hotărât să nu participe, din raţiuni financiare.

Reprezentanţii Ministerului Culturii au declarat, miercuri, pentru Mediafax, că nu au făcut vreun demers pentru achiziţionarea documentelor şi că nu au primit nicio sesizare privind vânzarea lor. La rândul lui, directorul interimar al Muzeului Naţional al Literaturii Române, Lucian Chişu, a declarat, pentru aceeaşi sursă, că instituţia pe care o conduce nu are un buget pentru a putea să achiziţioneze aceste documente şi manuscrise.

„Am fost anunţaţi prin e-mailuri de organizarea acestei licitaţii. Apoi am încercat să aflăm şi noi despre ce este vorba. Ulterior am făcut o notificare la Direcţia pentru Cultură din Primăria Capitalei încercând să atragem atenţia asupra acestui fapt (organizarea licitaţiei, n.r.). Este de prisos să vă spun că noi nu ne-am putut exprima intenţia de a le achiziţiona pentru că noi nu avem buget. Ceea ce ne-a produs această situaţie (imposibilitatea de a achiziţiona manuscrisele şi documentele lui Emil Cioran, n.r.) a fost o imensă frustrare. Ţi se arată că există o comoară şi conştientizezi că nu ai nicio şansă„, a declarat Lucian Chişu, adăugând că Muzeul nu a primit vreun răspuns în urma notificării pe care a făcut-o la Direcţia pentru Cultură.

O parte dintre documente ar putea ajunge, totuşi, în România. Mai multe persoane din mediul privat, care au aflat despre organizarea respectivei licitaţii, şi-au manifestat, se pare, interesul de a participa. Lista participanţilor este însă secretă, iar aceştia nu sunt obligaţi să-şi dezvăluie identitatea nici după achiziţionarea obiectelor licitate.

Anul românilor

Pe 20 ianuarie 2011, preşedintele Traian Băsescu anunţa la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomative acreditaţi în România că autorităţile de la Bucureşti îşi propun ca 2011 să fie anul românilor, cel puțin în materie de politică externă. După ce a trecut în revistă tragediile petrcute anul trecut, printre care seismul din Haiti sau tragedia aviatică soldată cu moartea președintelui Poloniei, Traian Băsescu a amintit atunci câteva evenimente mai optimiste care urmează să se petreacă anul acesta. Printre ele, celebrarea centenarului naşterii scriitorului Emil Cioran.

„Printre evenimentele pe care poporul român le va marca anul acesta se numără şi aniversarea a 100 de ani de la naşterea lui Emil Cioran. Sunt convins că mulţi dintre dumneavoastră sunteţi familiarizaţi atât cu personalitatea acestui mare om de cultură, cât şi cu opera sa. Pentru ceilalţi, voi spune, pe scurt, că Emil Cioran este un mare scriitor şi filosof român care a creat o operă imensă în afara graniţelor României – mai precis, în Franţa. Contribuţia sa la dezvoltarea celor două culturi, română şi franceză şi, prin aceasta, la construirea unei punţi trainice între ţările noastre, este una deosebită”, spunea atunci Traian Băsescu.

„M-am referit la Emil Cioran pentru că este un reprezentant de seamă al diasporei, iar 2011 ne propunem să fie, în politica noastră externă, anul românilor. Acesta este motivul pentru care vom urmări cu precădere, în anul care tocmai a început, acele obiective de politică externă care au consecinţe directe şi practice asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor”, mai adăuga preşedintele.

Citeşte AICI discursul susţinut de Traian Băsescu în ianuarie