Anticorpii monoclonali au reuşit într-o primă etapă să reducă cu 80% riscul de spitalizare şi de deces, dar au devenit mai puţin eficienţi pe măsură ce virusul SARS-CoV-2 a dezvoltat mutaţii.
Tratamentele pe bază acestora s-au dovedit ineficiente în faţa noilor variante dominante ale SARS-CoV-2, a avertizat, vineri, Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), potrivit AFP.
Numeroasele tratamente pe bază de anticorpi monoclonali, administrate în spitale pe cale injectabilă sau prin perfuzii şi care ţintesc proteina spike a virusului SARS-CoV-2, au contribuit la gestionarea celor mai severe perioade ale pandemiei însă, potrivit sursei citate, acestea ”nu mai par la fel de eficiente în faţa noilor variante” ale virusului.
Testele recente de laborator au demonstrat că tratamentele bazate pe anticorpi monoclonali s-au dovedit ‘‘mai puţin eficiente în contextul variantelor Omicron BA.4.6, BA.2.75.2 şi XBB’‘, averttizează într-un comunicat agenţia europeană cu sediul la Amsterdam.
”Totodată, ele nu mai reuşesc să neutralizeze într-o manieră semnificativă (variantele) BQ.1 şi BQ.1.1, care urmează să devină tulpini dominante pe teritoriul Uniunii Europene în decursul săptămânilor viitoare”, au precizat reprezentanţii EMA.
Principalele tratamente pe bază de anticorpi sunt Evusheld – produs de AstraZeneca -, Ronapreve – produs de Roche – şi Xevudy – produs de laboratoarele GSK şi Vir; tratamente antivirale precum Paxlovid, produs de laboratoarele Pfizer, ar trebui în schimb să rămână eficace, anunță EMA.
OMS a recomandat, în septembrie, sistarea utilizării Xevudy şi a Ronapreve, pentru că nu ar mai fi eficiente în faţa noilor variante ale virusului.
Tot în septembrie, EMA a autorizat administrarea vaccinurile Pfizer/BioNTech şi Moderna împotriva variantelor BA.4 şi BA.5 persoanelor care au primi deja o primă doză; cele două vaccinuri vor putea fi ”folosite pentru primovaccinare”.
Variantele Omicron vor declanşa o evoluţie mai lentă a bolii, întrucât virusul se instalează mai puţin la nivelul plămânilor şi mai mult în căile aeriene superioare, provocând simptome precum febră, oboseală şi pierderea mirosului. Subvariantele BA.4 şi BA.5 au contribuit în principal la o creştere a numărului de cazuri noi de COVID-19 în Europa şi în Statele Unite pe parcursul ultimelor luni.