Angajații CFR protestează miercuri în fața Ministerului Transporturilor, nemulțumiți de mai multe măsuri asumate de Guvern în contextul Legii bugetului pentru 2021. Ceferiștii revendică aplicarea Legii privind statul personalului feroviar, desfiinţarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară şi păstrarea gratuităţii studenţilor pe calea ferată.
Angajații CFR solicită aplicarea Legii nr.195/2020 privind Statutul Personalului Feroviar în anul 2021, cel puţin din perspectiva creşterilor salariale şi a posibilităţii de a ieşi cu 5 ani mai repede la pensie începând cu luna septembrie 2021, conform acestei legi.
De asemenea, o altă revendicare vizează achiziţionarea a 150 automotoare Desiro noi prin fonduri naţionale şi europene şi includerea în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a achiziţiei a 139 rame electrice noi pentru sistemul de transport feroviar, precum şi depunerea de proiecte pentru achiziţia de trenuri noi prin Cadrul Financiar Multianual 2021 – 2027; asigurarea schimbului de generaţii prin cursuri de formare profesională la CENAFER şi/sau SNTFC CFR Călători SA; desfiinţarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară; stoparea subcompensării CFR Călători şi păstrarea gratuităţii călătoriei studenţilor pe calea ferată.
„În majoritatea ţărilor UE, investiţiile în infrastructura feroviară şi în material rulant nou sunt efectuate în mod regulat, asigurându-se un buget public mai mare transporturilor feroviare raportat la transportul rutier.
În contrast cu această realitate europeană, sistemul de transport feroviar din România se erodează de peste 30 de ani sub privirea unui Stat neputincios şi nepăsător, care nu ştie sau poate chiar nu vrea să gestioneze responsabil şi profitabil companiile de stat. Guvernul României s-a obişnuit să nu plătească prestaţia reală a CFR Călători, rămânând astfel dator de ani de zile acestei companii, transformând-o nejustificat într-o aşa zisă „gaură neagră”, este mesajul ceferiștilor.
Aceştia subliniază că „aceeaşi atitudine persistă şi atunci când vine vorba de investiţii”, deoarece la întocmirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost prevăzută finanţare pentru autostrăzi şi metrou (infrastructură nouă de 9 Km şi 50 rame electrice noi), iar pentru infrastructura feroviară existentă, doar fonduri pentru eliminarea unor restricţii de viteză şi pentru achiziţia a 39 rame electrice noi la circa 20.000 Km de infrastructură feroviară.