Un angajat al companiei Metrorex a relatat că miza conflictului de muncă dintre Unitatea-Sindicatul Liber Metrou (USLM) şi conducerea Metrorex nu au fost interesele angajaţilor, ci spaţiile comerciale, relatează Libertatea.
„De multă vreme ei nu s-au mai luptat pentru muncitori, ci pentru aceste spaţii. Am luat câte 2%, 3%, 5%, în funcţie de cum aveau ei negocierile privind interesele lor. De exemplu, dacă se punea accentul pe magazine, atunci o lăsau uşor şi nu mai luptau pentru drepturile muncitorilor”, a precizat sursa rămasă anonimă.
Referindu-se la cererea de majorare a salariilor cu 42%, angajatul a precizat că: „Ei încearcă să atragă muncitorii de partea lor cu acei 42%. Protestul ăsta pe care îl fac ei nu este în interesul angajaţilor. Dacă acum ministrul şi directorul vin şi anunţă o majorare de 10% şi patru clase de salarizare la Linii, vă spun că muncitorii s-ar retrage. Miza sunt spaţiile comerciale. Dacă Metrorex va scoate aceste spaţii comerciale la licitaţie, ei nu vor putea să liciteze. Asta e marea lor supărare, pentru că se încasează foarte mulţi bani. Spaţiile sunt închiriate pe chitanţe fictive. Mulţi bani ajung direct la liderii de sindicat. Ca să nu vă mai zic şi că anumiţi membri ai sindicatului au spaţii şi nu plătesc nimic. Ce se întâmplă acum nu este nici o negociere, ci o luptă pentru aceste spaţii.”
„În primii patru-cinci ani după înfiinţarea sindicatului a fost totul în regulă. Era un dialog între conducerea sindicatului şi muncitori şi invers. Ne ascultau părerile, doleanţele, însă de când au apărut aceste spaţii comerciale, au început să se pună piedici”,a mai precizat sursa, citată de Libertatea.
Angajatul Metrorex a mai indicat că orice exprimare sau nemulţumire exprimată rezulta în încercări de şantaj.
„Spre exemplu, dacă voiam să progresăm în categorii (de salarizare – n.r.), ne puneau piedici astfel încât să nu trecem examenul de promovare.”
El a mai vorbit şi de o lipsă de personal creată artificial, despre achiziţii de echipamente proaste şi neadaptate condiţiilor dificile de muncă, dar şi despre o lege a tăcerii în rândul organizației, impusă de interesele financiare ale celor care conduc sindicatul.
În plus, a precizat căprocesul de împărţire a bugetului se face de către conducerea sindicatului după criteriul „relaţiilor şi al rudelor angajate”.