Andrei Pleșu, despre învățământul românesc: Sistemul este afectat de ”colaborarea“ perdantă dintre o guvernare inaptă, profesori slab pregătiţi şi nereactivi şi studenţi selecţionaţi şi promovaţi arbitrar

După 1989, România a avut vreo 20 de miniștri ai Educației și multe proiecte de reformare a sistemului educațional. Rezultatul, însă, a fost unul departe de sistemul modern cu standarde la zi care ar fi trebui să existe. Problemele de integritate și de transparență, proasta guvernare, incompetența precară, subfinanțarea, corupția și confuzia legislativă sunt doar câteva dintre cauze.

Dacă unii dintre miniștri s-ar putea scuza de lipsa de performanță prin faptul că au avut mandatul prea scurt, alții, precum Ecaterina Andronescu, ar fi putut face mult mai mult. ”Au fost şi cazuri stingheritoare, cu propuneri de ministeriat adresate unor suspecţi de plagiat (Corina Dumitrescu şi Ioan Mang), cu personaje încă nealcătuite cultural (bietul Liviu Pop), sau cu un ministru al cercetării ştiinţifice (Mihnea Costoiu) fără doctorat, fără publicaţii, aşadar fără nicio expertiză reală în domeniul pe care era chemat să-l administreze”, amintește Andrei Pleșu pentru Adevărul despre persoanele care au ajuns în fruntea ministerului de-a lungul timpului.

Pleșu acuză că, dincolo de discuțiile despre învățământ care au loc în spațiul public cu diverse ocazii, nimeni nu se preocupă cu adevărat de căutarea unei soluții. ”Cu atît mai binevenită, mai curajoasă, mai responsabilă mi se pare iniţiativa Societăţii Academice Române şi a Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România, care, împreună cu Federaţia Studenţilor din Elveţia, au pus temeiul unei Coaliţii pentru Universităţi Curate“. Primul obiectiv al organizatorilor a fost punerea unui diagnostic exact. În acest sens, s-a trecut la monitorizarea a 55 de universități românești, iar rezultatele nu sunt deloc încurajatoare.

Andrei Pleșu face și el câteva observații pe marginea acestui subiect. În primul rând, ”> doctoratelor din România a ajuns să încurajeze, pe scară mare, impostura. Se obţin titluri academice pe căi >, performanţa academică fiind, astfel, relativizată printr-un exces de „îngăduinţă“ conjuncturală interesată”. El amintește și de scandalul în care a fost implicat Victor Ponta, infracțiunea sa părând nesemnificativă în contextul falsurilor generalizate tolerate de mediul academic. ”Mai grav mi se pare altceva: dl. Ponta îşi explică „mica“ eroare spunînd că pe vremea cînd şi-a luat el titlul nu exista principiul menţionării surselor. Asta dovedeşte o gravă necunoaştere a regulilor minimale în materie de cercetare ştiinţifică. Iar faptul că un ministru al învăţămîntului – în speţă dna Ecaterina Andronescu – a fost gata să acopere, partinic, această aberaţie, nu face decît să înrăutăţească lucrurile”, a mai completat Pleșu.

O a doua observație legată de sistemul de învățământ este aceea că fiecare componentă a acestui sistem tinde să dea vina pe celelalte și îngreunează astfel colagorarea în vederea ieșirii din criză. ”Profesorii şi studenţii veştejesc guvernul, guvernul se supără pe studenţi şi profesori, profesorii pe studenţi, studenţii pe profesori etc. În realitate, nici unii, nici alţii nu trebuie demonizaţi simplificator sau idolatrizaţi fără discernămînt”.

”Problema a luat naştere prin „colaborarea“ perdantă dintre o guvernare inaptă, o sumedenie de profesori slab pregătiţi şi nereactivi şi o masă de studenţi selecţionaţi şi promovaţi arbitrar. A intra în facultate fără examen de admitere şi a trece prin anii de studiu profitînd de nivelul scăzut al exigenţelor universitare nu sunt condiţii favorabile ale unei intervenţii salutare pentru ameliorarea situaţiei. Da, e nevoie de „implicarea studenţilor“, dar contează enorm calitatea lor profesională, competitivitatea şi credibilitatea lor”, a subliniat Andrei Pleșu.

Reformarea învățământului secundar este esențială pentru schimbarea în întregime a sistemului pentru că acesta îi pregătește pe viitorii studenți. ”Cauza multor rele se află în modul cum sunt concepute programele didactice din liceu, manualele, distribuţia pe ore a diferitelor discipline. La care se adaugă nivelul de pregătire a cadrelor didactice, aflat în cădere liberă. De foarte multe ori, elevii, viitori studenţi, ies din şcoală cu grave lacune de cultură, proşti vorbitori de limba română, incapabili de disciplină intelectuală, amorfi”.