Alexandru Rafila: Fără un vaccin, imunizarea pe cale naturală ar dura circa 15 ani. Oamenii trebuie să înțeleagă că vom trăi cu acest virus în anii următori

Virusul SARS-CoV-2 nu o să disparănici după al doilea val și va trebui să ne obișnuim să trăim cu el „în anii următori”, susține Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie. Cum studiile de seroprevalență arată că doar o mică parte a populației a trecut prin boala COVID-19, soluția este apariția unui vaccin viabil. Altfel, imunizarea pe cale naturală ar dura circa 15 ani, spune reprezentantul României în Organizația Mondială a Sănătății.

Fără un vaccin sigur și eficient, imunizarea pe cale naturală ar dura circa 15 ani, explică Alexandru Rafila

„Virusul nu dispare după al doilea val.Oamenii trebuie să înțeleagă că vom trăi cu acest virus în anii următori”, a declarat Alexandru Rafila, joi seară, laDigi 24. Președintele Societății Române este de părere că soluția este găsirea unui vaccin. „Vaccinul va opri răspândirea, dar boala va reizbucni, vor apărea focare ici și colo”, însă ele vor putea fi controlate mult mai ușor, a subliniat expertul.

Revenirea la normalitate nu depinde neapărat de încetarea stărilor excepțioanale, fie ele de urgență sau alertă, ci de apariția unui vaccin. Abia atunci ne vom putea întoarce la o viață normală, „chiar și fără mască”, spune Alexandru Rafila.

Politică - 14 nov, 20:33

Emanuel Ungureanu îl acuză pe Alexandru Rafila de „populism ieftin” și „iresponsabilitate”, după cazul de la Târgu Jiu (VIDEO)

„Oamenii au înțeles că după starea de urgență se întorc la normal. Și s-au relaxat, și apoi au apărut acele creșteri de cazuri.Vaccinul ne va permite sa ne relaxăm comportamental”, spune reprezentantul României în OMS.

Oficialul a comparat eficiența unui vaccin comparativ cu imunizarea naturală, prin contractarea bolii, așa-numita „imunizare de turmă”. El a explicat că între 2% și 2,5% dintre români au trecut prin boală, potrivit datelor preliminareale studiului de prevalență privind gradul de răspândire a infecției SARS-CoV-2 în populația României. Concret, acest lucru înseamnă căaproximativ 500.000 de români au contractat deja virusul, de aproape șapte ori mai mult decât cele circa 75.000 de cazuri confirmate oficial.

Cum România se confruntă cu noul coronavirus de șase luni, rezultă un ritm de îmbolnăvire de 1 milion de cazuri pe an. În aceste condiții, explică Alexandru Rafila,ar dura circa 15 ani până când măcar trei sferturi din populația României s-ar imunizape cale naturală, astfel încât să răspândirea virusului să fie oprită.

România este pe locul 4 în UE la media de cazuri noi la suta de mii de locuitori, raportate la două săptămâni, a mai scos în lumină Alexandru Rafila.

„România s-a stabilizat la 87-89 de cazuri la suta de mii de locuitori, medie la 14 zile. Pelocul 1 în UE este Spania, cu 135 de cazuri, apoi Luxemburg și Malta, doua țări mici, cu impact nesemnificativ, apoi noi. Tendința în UE este de creștere, mai puțin accelerată, dar îngrijorătoare”, a afirmat el.

România, aproape 75.000 de cazuri confirmate de COVID-19. Capitala are cele mai multe

Cu alte peste 1.300 de cazuri noi, România a ajuns la un număr totalde 74.963 de îmbolnăviri depistate și 3.154 de decese legate de COVID-19 la nivel național. Bucureștiul a trecut de pragul de 9.000 de persoane diagnosticate cu această boală infecțioasă.

Distribuția cazurilor noi pe județe arată în felul următor: Alba 13, Arad 25, Argeș 58, Bacău 36, Bihor 85, Bistrița-Năsăud 11, Botoșani 7, Brașov 70, Brăila 25, Buzău 64, Caraș-Severin 21, Călărași 21, Cluj 36, Constanța 22, Covasna 9, Dâmbovița 30, Dolj 23, Galați 35, Giurgiu 17, Gorj 25, Harghita 7, Hunedoara 9, Ialomița 12, Iași 38, Ilfov 36, Maramureș 37, Mehedinți 12, Mureș 16, Neamț 23, Olt 21, Prahova 108, Satu Mare 13, Sălaj 11, Sibiu 18, Suceava 28, Teleorman 13, Timiș 47, Tulcea 9, Vaslui 55, Vâlcea 25, Vrancea 2. Capitala are 173 de cazuri noi.

Distribuția îmbolnăvirilor confirmate de la debutul pandemieipe județe arată în felul următor: Alba 958, Arad 1.536, Argeș 4.721, Bacău 2.170, Bihor 1.884, Bistrița-Năsăud 1.059, Botoșani 1.257, Brașov 4.099, Brăila 1.355, Buzău 1.964, Caraș-Severin 538, Călărași 442, Cluj 1.741, Constanța 1.396, Covasna 642, Dâmbovița 2.715, Dolj 1.394, Galați 2.955, Giurgiu 582, Gorj 1.366, Harghita 649, Hunedoara 1.433, Ialomița 900, Iași 2.218, Ilfov 1.869, Maramureș 915, Mehedinți 1.022, Mureș 1.237, Neamț 1.857, Olt 1.122, Prahova 3.453, Satu Mare 216, Sălaj 296, Sibiu 1.248, Suceava 5.024, Teleorman 496, Timiș 2.081, Tulcea 403, Vaslui 1.453, Vâlcea 924, Vrancea 2.229. Capitala a contabilizat 9.079, iar pentru alte 65 nu este precizată nicio zonă a țării.