Alexandru Rafila: „Cred că toată această perioadă în care există foarte multă confuzie suferă din cauza lipsei de coordonare și lipsei de informare”

Alexandru Rafila: „Cred că toată această perioadă în care există foarte multă confuzie suferă din cauza lipsei de coordonare și lipsei de informare”
Foto: Inquam Photos / George Călin

Profesorul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, este de părere că autoritățile responsabile pentru pregătirea noului an școlar, nu au făcut decât să creeze confuzie în rândul elevilor, cadrelor didactice și părinților.

Președitele Societății Române de Microbiologie este, totodată, de părere că felxibilitatea ar fi trebuit să fie explicată, iar pentru întrebările autorităților din plan local sau ale profesorilor, ar fi trebuit să existe o serie de răspunsuri.

Aplicarea scenariilor în fiecare școală

Rafila este de părere că odată cu reînceperea anului școlar, s-a creat confuzie și a existat o lispă de coordonare. Mai mult dectât atât, el susține că ar trebui să existe răspunduri pentru întrebările pe care le au autoritățile locale.

„Știți care este problema? Noi încercăm, în măsura în care este posibil, lumea ne ascultă sau nu ne ascultă, sunt de acord sau nu sunt de acord – mă refer la mine, la colegii mei care încercăm să le oferim informații din zona sănătății, există și persoane care vor să le ofere informații și din zona educației. Acum, eu cred că aici este o mică… să zicem confuzie, în sensul că această activitate trebuia cumva coordonată. Și dacă autoritățile locale sau cei care conduc școlile sunt responsabili în ceea ce privește organizarea efectivă a activității, cred că toate aceste lucruri, toate aceste întrebări care nu au încă răspuns trebuiau să aibă răspuns și cineva trebuia să organizeze, să coordoneze acest lucru”, a explicat profesorul Alexandru Rafila, pentru Digi24.

Aplicarea celor trei scenarii, în funcție de profilul școlii

Profesorul Alexandru Rafila a mai afirmat și faptul că profesorii și autoritățile ar fi trebuit să știe de se aplică un anumit scenariu, în funcție de profilul școlii. Mai mult decât atât, el este de părere că flexibilitatea trebuie să fie explicată tuturor ierarhiilor, de la DSP și până la unitățile de învățământ.

„Și dacă discutăm despre decizia în plan local, asistăm la niște stereotipuri. Adică: eu am trei feluri de scenarii – roșu, galben și verde. Haideți să vedem totuși de ce aplicăm un anumit scenariu și cum aplicăm un anumit scenariu ținând cont de profilul școlii. Pentru că dacă spunem lucrul ăsta, că noi suntem flexibili și până la urmă unitatea de învățământ, împreună cu Inspectoratul, împreună cu DSP, ia decizia cum trebuie să funcționeze școala, atunci lucrul ăsta ar trebui să se și întâmple în realitate. Această flexibilitate trebuia explicată și trebuia explicată tuturor ierarhiilor – trebuia să cunoască DSP-ul, Inspectoratul Școlar și în final unitatea de învățământ care sunt elementele de flexibilitate care permit adaptarea”, a spus el, potrivit sursei citate mai sus.

Exemplul profesorului de geografie

Președintele Scoeității Române de Microbiologie, Alexandru Rafila a dat și un exemplu, pe cel al unui profesor care ar putea fi infectat cu noul coronavirus, dar ar preda în sala de clasă.

„Dacă un profesor de geografie se îmbolnăvește de COVID și a predat la cinci clase diferite ale unei școli, ar trebui ca respectiva școală să se închidă, potrivit normelor stabilite de autorități. Însă dacă profesorul respectiv a stat la catedră, nu s-a plimbat prin clasă, a purtat mască, la fel și elevii, posibilitatea de infecție de la profesor către elevi este minimă sau nu există. În ordin scrie că se face o anchetă epidemiologică și se aplică unul dintre următoarele patru puncte: 1, 2, 3, 4. Punctul care se referă la o astfel de situație spune „școala se închide”. „Păi, dacă fac anchetă epidemiologică, atunci trebuie să las autorităților de sănătate publică posibilitatea să constate că infecția nu se transmite și școala poate să-și continue activitatea”, a explicat la Digi 24.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`