Alexandru Rafila: Ceea ce s-a întâmplat la Neamț e și din cauza presiunii pe sistemul de sănătate / Nu aglomerația a dus la acest deznodământ, ci starea fizică a clădirii care este veche, din `70
Medicul Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, a explicat că în spitalele din țară se lucrează cu tot mai mult oxigen, iar riscurile sunt foarte mari în clădirile vechi, ale căror instalații pot fi suprasolicitate.
Alexandru Rafila, despre spitalele din România, în contextul tragediei de la Neamț
Întrebat la Digi 24 dacă poate fi suplimentat numărul de paturi într-o secție ATI, Alexandru Rafila susține că procedurile de acest gen sunt frecvente în spitalele din străinătate, oferind drept exemplu cazul Israelului, unde în situații de urgență, spune medicul, unitățile medicale sunt concepute prin construcție astfel încât medicii să poată tripla numărul de paturi într-un timp foarte scurt. În schimb, în România, infrastructura de nivelul anilor `70 nu corespunde unor standarde care să poată fi aplicate similar cu ceea ce se întâmplă în alte țări.
„Am văzut spitale organizate în alte țări, de exemplu în Israel. Acolo însituații de urgență, unitățile medicale prin construcție sunt concepute încât medicii pot tripla numărul de paturi într-un timp foarte scurt. Pentrucă au spații suplimentare care le permite să poată fi crescut numărul de paturi. O astfel de infrastructură în România, la nivelul anilor 70, nu poate corespunde unor standarde care să poată fi aplicate în mod similar cu ce se întâmplă în alte țări”, a declarat Alexandru Rafila.
Ceeas-a întâmplat la Spitalul Județean din Neamț, a mai spus Alexandru Rafila, „esteși din cauza presiunii pe sistemul de sănătate, pentru că timpul e scurt și să organizezi diverse resurse suplimentare nu e foarte simplu, iar structura spitalelor în România e cea care este. Nu numai echipamentele contează, ci și structura fizică a clădirilor care vedeți că nu e printre cele mai bine”.
„Am înțeles că spitalul din Neamț are 2 corpuri, unul făcut în 1950 și unul în anii 70, deci e clar că e vorba de clădiri care prin natura lor reprezintă un risc. Pânăla o anumită limita se pot suplimenta și numărul de paturi în anumite zone dacă sunt încăperi mari și mai înalte. Nu înseamnă să înghesui paturile încât să nu poți îngriji pacienții sau să existe risc de infectare între pacienți. (…)Nu știu dacă e vorba de aglomerație, nu aglomerația a dus la acest deznodământ, ci starea fizică a clădirii care este veche, din `70.Când tu utilizezi tot mai multe echipamente într-o zonă în care clădirea respectivă a fost prevăzută pentru alte tipuri de consumuri, lucrurile nu pot să meargă așa”, a afirmat Alexandru Rafila.