Procurorul DNA care anchetează dosarul Tel Drum, Alexandra Lăncrănjan, desfiinţează una din propunerile PSD-ALDE de modificare a legilor justiţiei: „#Puneţi mâna pe carte'”

Procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan, care instrumentează dosarul Tel Drum în care este acuzat şi Liviu Dragnea, desfiinţează una dintre propunerile coaliţiei PSD-ALDE de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.

Procuroarea aduce ca argument o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cuprivire la propunerea ca divulgarea de informaţii din dosarele penale înainte ca aceastea să ajungă în instanţă să fie considerată infracţiune.

„Curtea Europeana a Drepturilor Omului – Cauza Catana impotriva Romaniei – neincalcarea prezumtiei de nevinovatie prin comunicarea publica a inceperii urmaririi penale fata de suspect:
’55. Art. 6 § 2 nu poate, cu toate acestea, împiedica, cu privire la art. 10 din Convenţie, autorităţile să informeze publicul asupra anchetelor penale în curs, dar cere ca acestea să o facă cu toată discreţia şi toată rezerva pe care o impune respectarea prezumţiei de nevinovăţie (Allenet de Ribermont, citată anterior, pct. 38).
56. Curtea subliniază că, în speţă, comunicatul de presă incriminat a informat publicul cu privire la decizia parchetului de a începe urmărirea penală împotriva reclamantului pentru infracţiunea de luare de mită. Subliniind importanţa alegerii termenilor utilizaţi de agenţii statului, Curtea reaminteşte că ceea ce e important pentru aplicarea dispoziţiilor citate anterior este sensul real al declaraţiilor în cauză, şi nu forma lor textuală (Lavents împotriva Letoniei, nr. 58.442/00, pct. 126, 28 noiembrie 2002). Or, în speţă, comunicatul de presă relata că reclamantul a fost surprins în flagrant, precum şi circumstanţele concrete constatate în cursul procedurii de organizare a flagrantului. Faptele relatate de comunicatul de presă pot fi înţelese ca o modalitate prin care Ministerul Public afirmă că existau suficiente probe pentru a justifica decizia sa de începere a urmăririi penale împotriva reclamantului (a se vedea, mutatis mutandis, Butkevičius împotriva Lituaniei, nr. 48.297/99, pct. 52, CEDO 2002-II).
57. În plus, Curtea observă că impactul cauzei şi importanţa pe care aceasta o avea în ochii opiniei publice rezultau din poziţia ocupată de reclamant, judecător la Judecătoria Piatra-Neamţ, în contextul luptei împotriva corupţiei, un subiect de interes atât pentru autorităţile naţionale, cât şi pentru marele public.
58. Având în vedere cele de mai sus, Curtea nu identifică, în speţă, nicio atingere adusă prezumţiei de nevinovăţie. Rezultă că acest capăt de cerere este în mod vădit nefondat şi trebuie respins în temeiul art. 35 § 3 şi 4 din Convenţie.’
#punetimanapecarte”, a scris, sâmbătă, Alexandra Lăncrănjan, pe pagina sa de Facebook.