Alegeri istorice în Parlamentul European: Patru țări le vor permite tinerilor sub 18 ani să voteze

Alegeri istorice în Parlamentul European: Patru țări le vor permite tinerilor sub 18 ani să voteze
Sursa foto: Shutterstock

În perioada 6-9 iunie 2024, peste sute de milioane de europeni vor fi chemați la urne pentru a-și alege cei 705 membri ai Parlamentului European. Pentru prima dată în istorie, patru țări europene au decis să permită tinerilor sub 18 ani să participe la vot, relatează observatornews.ro.

Această schimbare reprezintă un răspuns la apelul instituțiilor europene de a implica adolescenții în procesul democratic și este un experiment pentru statele care analizează posibilitatea de a micșora vârsta de votare la toate alegerile.

Experimentul european de vot pentru tineri

Într-un efort de a implica și responsabiliza tinerii în procesul electoral, patru țări europene au redus vârsta minimă de votare la 16 ani. Înainte de această decizie, Malta și Austria permiteau deja votul la 16 ani, iar acum li se alătură Germania și Belgia.

Dacă experimentul de la alegerile europene va avea succes, este posibil ca și alte țări membre ale Uniunii Europene să adopte o abordare similară.

„Este o provocare foarte mare să ajungi la electoratul tânăr. La anul, vor fi patru țări în care vârsta de votare a fost coborâtă la 16 ani. Asta înseamnă că trebuie să ne adresăm unor adolescenți care au 15 ani acum”, a declarat Raffaella de Marte, șefa unității „Servicii pentru mass-media” din Parlamentul European, pentru sursa citată.

Perspectiva României și importanța alegerilor europene

Cu toate că un proiect de lege pentru reducerea vârstei de votare la 16 ani în România a fost semnat de 29 de parlamentari, acesta nu a fost încă implementat. Cu toate acestea, eurodeputații români consideră că schimbarea este necesară și potrivită, datorită accesului tinerilor la informații și a energiei pe care o aduc în procesul democratic.

Alegerile din 2024 sunt considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, având în vedere impactul crizelor recente precum pandemia COVID-19, războiul din Ucraina și criza refugiaților. În plus, prezența tot mai mare a politicienilor eurosceptici în Parlamentul European reprezintă o provocare și o amenințare pentru viitorul integrării europene.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`