Administrația Prezidențială a publicat proiectul „România Educată”. Ce presupune inițiativa anunțată de către Klaus Iohannis
Klaus Iohannis conduce ședința de guvern de miercuri, 14 iulie. Tema centrală este „România Educată”, proiect publicat de Administrația Prezidențială, pe site-ul oficial.
Ce prevede proiectul „România Educată”
„România Educată” este structurat în mai multe secțiuni: Educație de calitate pentru toți; Educație individualizată – diversitate; Autonomie și gândire critică; Responsabilitatea și integritatea sunt valori-cheie asumate și exersate; Modelul profesorului în formarea elevului este cel mai puternic instrument pedagogic; Pentru educație, se alocă resurse suficiente, în mod transparent și eficient; Școli sigure și sănătoase; Sistemul de educație românesc este atractiv și valorifică oportunitățile de colaborare internațională; Managementul educațional este unul profesionist și bazat pe responsabilitate; Colaborare și stabilitate pentru un sistem de educație rezilient.
Proiectul „România Educată” ar urma să fie implementat până în anul 2030.
Prin documentul de peste 120 de pagini se propun mai multe modificări în sistemul de educație. Principala intervenție vizează învățământul liceal, unde ar urma să existe trei direcții – teoretic, profesional și vocațional. Transferurile între secții se vor putea realiza în baza unui examen, iar nivelul liceelor profesionale, autoritățile speră la o colaborare strânsă cu mediul privat. Studiile vor dura tot 4 ani, la fel ca până acum.
Educația timpurie
Educația timpurie include nivelul antepreșcolar și preșcolar. Educația antepreșcolară se adresează copiilor de la naștere la 3 ani și se derulează în creșe și în centre de zi. Deși nu este obligatorie, are un rol important în dezvoltarea fiecărui copil și facilitează compatibilizarea vieții de familie cu activitatea profesională. În afara rețelei de creșe de stat (care trebuie extinsă semnificativ până în anul 2030), statul încurajează dezvoltarea de creșe/centre de zi de către marii angajatori (de stat sau privați), centre care oferă inclusiv servicii de educație antepreșcolară, cu program prelungit.
Evaluarea constă în observarea dezvoltării copilului pe baza unui profil de dezvoltare specific vârstei și înregistrarea progresului copilului în portofoliul său educațional.
Educația preșcolară se adresează copiilor cu vârste între trei și șase ani. Ea se desfășoară în grădinițe, care urmăresc dezvoltarea motrică, emoțională, verbală și socială a copilului, precum și crearea contextului pentru joc/joacă cu caracter aplicat. Se face o evaluare de parcurs a dezvoltării copilului și se comunică cu părinții pe marginea rezultatelor acestora. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educațional. Obiectivele de reformă din zona educației timpurii sunt descrise în secțiunea dedicată din acest capitol.
Învățământul primar
Învățământul primar este o formă de educație teoretică, cu trimitere la elemente din practică, desfășurată sub îndrumarea unui învățător, pentru fiecare clasă, și cu profesori pentru anumite discipline. Are o durată de cinci ani11 și începe, de regulă, la vârsta de 6 ani. Abordările educaționale au un caracter integrat, fiind bazate pe observație, pe explorarea în detaliu a mediului înconjurător și pe activități specifice obiectivelor educaționale subsumate profilului absolventului de ciclu primar.
În procesul educațional, accentul cade pe dezvoltarea capacității de a lucra, singur sau în echipă, pentru executarea de sarcini școlare simple, a competenței de a citi și de a înțelege texte simple, a competenței de a funcționa autonom acasă sau la școală și de a înțelege anumite concepte de bază importante pentru funcționarea în societate (respectul, toleranța, drepturile de bază etc.)
Activitatea didactică din învățământul primar este derulată de personal format din învățători și din profesori pentru diverse discipline (inclusiv din domeniul limbilor străine, al educației fizice/sportului și al artelor). Cadrele didactice sunt sprijinite, în activitatea lor, de un număr suficient de consilieri școlari, profesori de sprijin, mentori, logopezi etc. Consilierii școlari sprijină demersuri importante pentru sistemul de educație, cum ar fi: prevenirea abandonului școlar, educația parentală, prevenirea violenței și a bullyingului, orientarea în carieră, identificarea și adresarea corectă a eventualelor dificultăți de învățare și adaptare ș.a.
În procesul de evaluare, sunt utilizate testările pe bază de calificative, cu ajutorul cărora, se evaluează dezvoltarea elevului, cu informarea părinților despre progresele realizate, dar și despre aspectele pentru care este nevoie de colaborarea școlii cu familia, pentru a remedia eventualele decalaje.
La finalul clasei a II-a are loc o evaluare de parcurs a competențelor fundamentale ale elevilor (scris, citit, matematică), ale cărei rezultate sprijină cadrele didactice în realizarea planurilor individualizate de învățare și în remedierea eventualelor carențe, până la finalul ciclului primar. La nivel național, rezultatele evaluării vor fundamenta o diagnoză a sistemului de învățământ privind achizițiile fundamentale ale elevilor, la finalul clasei a II-a. Tranziția spre educația secundară inferioară este neselectivă, dar însoțită de o evaluare a progresului elevului în raport cu obiectivele de învățare stabilite, inclusiv a competențelor fundamentale, după modelul testărilor internaționale.
Această evaluare, la finalul clasei a IV-a, va oferi reperele necesare cadrelor didactice din ciclul următor, inclusiv pentru a remedia eventualele carențe. Rezultatele nu vor fi utilizate în repartizarea copiilor sau în gruparea lor în ciclul următor. Rezultatele sunt publice și vor fundamenta o diagnoză de final de ciclu, realizată atât la nivelul unității de învățământ, cât și a sistemului, în ansamblu. Diagnoza se va realiza în corelare atât cu specificul comunității educațioanale, cât și cu rezultatele aceleiași generații de elevi, înregistrate la evaluarea de la finalul clasei a II-a.
Învățământul secundar
Învățământul secundar inferior sau gimnazial este tot o formă de educație teoretică și include patru ani de studiu (clasele V-VIII). Disciplinele sunt predate de profesori de specialitate, absolvenți de studii superioare, care sunt sprijiniți în activitatea lor de un număr suficient de consilieri școlari, profesori de sprijin, mentori etc. Progresul copiilor este urmărit prin forme de evaluare continuă care monitorizează atingerea obiectivelor învățării, iar rezultatele sunt incluse în portofoliul educațional al elevului. Spre finalul ciclului gimnazial, elevul alege un traseu de dezvoltare profesională, cu sprijinul cadrelor didactice, al familiei și al consilierului școlar.
La finalul clasei a VI-a, se derulează evaluarea elevilor prin două probe: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru: elaborarea planurilor individualizate de învăţare, preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu și realizarea unei diagnoze la nivel de sistem, inclusiv comparativ cu rezultatele obținute de aceeași cohortă de elevi la evaluările de la finalul claselor a II-a și a IV-a.
Învățământul secundar superior – Evaluarea Națională și admiterea la liceu
Tranziția spre ciclul secundar superior se desfășoară, la finalizarea clasei a VIII-a, după cum urmează:
Consilierul școlar va face o recomandare, pentru fiecare elev în parte, de încadrare în educația secundară superioară, în baza unei evaluări specifice. Ea se comunică elevului și părinților. Această recomandare are un caracter orientativ în stabilirea opțiunilor celor mai potrivite profilului fiecărui elev și se include în portofoliul educațional. Decizia finală aparține elevului și familiei.
Evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a va avea forma unui test standardizat național, evaluând competențelecheie ale elevilor. Rezultatele obținute la această evaluare sunt incluse în portofoliul educațional al elevului.
După finalizarea testului, elevii se pot înscrie la o instituție de învățământ secundar superior, menționând, totodată, și variantele de rezervă, în ordinea preferințelor. Aceștia sunt admiși, de regulă, în instituția din prima opțiune, dacă cererea nu depășește capacitatea de școlarizare a unității.
Repartizarea are loc pornind de la media evaluării naționale, pe locurile rămase libere după derularea examenelor de admitere și confirmarea ocupării locurilor de către elevii selectați.
Atât liceele teoretice, cât și cele vocaționale și profesionale au dreptul (dar nu și obligația) de a organiza, examene de admitere, conform unei metodologii stabilite de către Ministerul Educației. Conținutul acestor examene va reflecta specificul educațional al fiecărei instituții și poate include probe vocaționale sau practice, iar, în cazul liceelor profesionale duale, probele pot fi organizate de către partenerul din mediul privat. Cei care optează pentru a nu organiza un examen de admitere suplimentar vor utiliza rezultatele evaluării naționale pentru a departaja elevii, în cazul unui număr mare de cereri. Elevii de clasa a VIII-a au dreptul de a se înscrie la examenul de admitere, iar cei care primesc o ofertă de studiu ca urmare a promovării acestuia, nu mai trebuie în mod obligatoriu să participe la Evaluarea Națională.
Învățământul secundar superior sau liceal se poate derula în licee teoretice, licee vocaționale și licee profesionale pentru elevii claselor IX XII. Există trei rute distincte: teoretică, vocațională (cu profil militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic) și profesională. Fiecare rută are multiple specializări și se derulează în contexte de învățare diverse, care să stimuleze creativitatea, spiritul critic și dorința de explorare/investigare a elevului. Se pune accent pe aplicații practice, proiecte și activități derulate în echipă.
Atât ruta profesională, cât și cea vocațională au o orientare practică și se pot derula, parțial, la potențiali angajatori sau instituții relevante (de exemplu, pentru filiera vocațională: cluburi sportive, săli de concerte etc.). O mare parte dintre liceele profesionale au regim dual, în funcție de posibilitățile specifice și de capacitateea sectorului economic din fiecare regiune în parte.
În educația profesională non-duală și în cea vocațională, procesul educațional se derulează atât în școală, cât și în spații speciale de practică.
În liceele profesionale cu regim dual, o mare parte a activității educaționale se derulează în cadrul unor întreprinderi sau instituții relevante și au un caracter aplicat.
Există un trunchi comun tuturor liceelor, indiferent de rută, care conferă accesul la bacalaureat. Pentru filiera teoretică, evaluarea continuă se face în clasă, prin teste, activități, teze și exerciții aplicate. Pe ruta profesională/vocațională, doar o parte din evaluarea continuă se realizează în clasă, prin teste, activități, teze și exerciții aplicate. O bună parte din evaluare se derulează la angajatori/locuri de practică, prin activități aplicate supravegheate sau prin probe vocaționale (de exemplu, pentru filiera artistică).
Transferul între cele trei filiere ale învățământului secundar superior se poate face anual, în baza unor examene competitive, în funcție de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacității maxime de școlarizare. Testele sunt comprehensive, axate pe testarea competențelor necesare pentru a efectua transferul, iar participarea la aceste teste nu poate fi limitată prin condiții suplimentare. Testele vor permite inclusiv schimbarea anului de studiu (de exemplu, pierderea/câștigarea unui an) și vor fi deschise și elevilor care doresc să „sară” un an de studiu în aceeași filieră (indiferent de an), având această capacitate. Transferurile nu se pot face în clasa a IX-a sau după începutul clasei a XII-a.
Finalizarea a trei ani în educația profesională sau a patru ani în cea vocațională/teoretică conferă elevului o calificare de nivel 3 și acces direct pe piața muncii, în baza unor probe profesionale specifice. Elevii din educația profesională au opțiunea de continuare a studiilor în cadrul aceluiași liceu, pentru participarea la examenul de bacalaureat. În clasa a XII-a, vor aprofunda elementele de trunchi comun din clasele IX XI și are loc o pregătire mai generală pentru bacalaureat. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4.
Examenul de Bacalaureat și admiterea la facultate
Tranziția către învățământul superior este condiționată de promovarea unui bacalaureat unitar care este condiție de acces și conferă tuturor celor care îl promovează nivelul 4 de calificare. Acesta măsoară competențele elevilor în domenii-cheie, capacitatea lor de comprehensiune a unui text, abilitatea de a aplica instrumente matematice și alte competențe-cheie asociate trunchiului comun. Este standardizat, comparabil între sesiuni și predictiv pentru capacitatea de a progresa într-un mediu academic.
Accesul în oricare formă de studiu de licență se face în baza bacalaureatului, cu posibilitatea organizării de testări suplimentare de către universități pentru admitere.
Educația universitară, pe toate ciclurile, se desfășoară în universități autorizate sau acreditate, publice și private, care îndeplinesc o serie de standarde de calitate și sunt reevaluate în mod regulat. Universitățile beneficiază de o autonomie semnificativă, în acord cu bunele practici europene.
Ciclurile de masterat și de doctorat păstrează un caracter orientat spre cercetarea științifică – cu excepția masteratelor profesionale și pedagogice – și sunt armonizate cu recomandările europene. Condițiile de admitere și organizarea internă sunt decise de către universități, cu respectarea legislației și a cadrului general de asigurare a calității. Evaluarea se face preponderent în baza unor proiecte de cercetare, iar, în cazul doctoratului, acestea iau forma unei teze de doctorat. În cadrul masteratelor profesionale, un proiect în sectorul de activitate poate lua locul celor de cercetare. Lucrările majore (licență, disertație, doctorat) sunt trecute în mod obligatoriu prin programe software antiplagiat și listate în baze de date publice, cu respectarea legislației în vigoare.
Problemele sistemului de educație
Probleme identificate în raportul „România Educată”: lipsesc laboratoarele, bibliotecile, copiii învață în școli supraaglomerate
Raportul mai prezintă, de asemenea, mai multe probleme cu care se confruntă sistemul de educație din România.
„Infrastructura școlară din România cuprinde peste 18.000 de unități de învățământ62. În preuniversitar, multe dintre laboratoare sunt nefuncționale sau au fost desființate (mai ales în școlile aglomerate), modernizarea tehnologică se află într-un stadiu incipient, iar supraaglomerarea se perpetuează la un an la altul”, se arată în document.
De asemenea, raportul arată că „bibliotecile școlare lipsesc în 60% dintre școlile primare sau gimnaziale din mediul rural, comparativ cu 20% din mediul urban; aproximativ 30% dintre clădirile școlare sunt prevăzute cu rampă de acces și doar 15% au grupuri sanitare pentru persoane cu dizabilități, iar laboratoarele lipsesc în 72% dintre unitățile de învățământ secundar din mediul rural și în 30% dintre cele din urban”.
Conform estimărilor Ministerului Educației, peste jumătate dintre elevi învață în școli supraaglomerate sau subutilizate, doar 43,9% învățând în unități cu spații adecvate66. Astfel, din totalul școlilor din mediul urban, 14,5% dispun de o capacitate insuficientă, în comparație cu 8,8% dintre școlile din mediul rural. Pe de altă parte, un procent mai ridicat al școlilor din mediul rural dispun de un spațiu excedentar (62,6%), comparativ cu școlile din mediul urban (46%).
La nivelul anului 2021, din datele transmise de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), dintre cele 25.499 clădiri cu destinația învățământ, doar 15,3% dețin autorizație de securitate la incendiu, iar 15,8% funcționează fără o astfel de autorizație.
La nivelul anului 2021, din datele transmise de către Ministerul Educației, din numărul total de clădiri cu destinația săli de curs, laboratoare, sală de sport, cămin sau cantină din învățământul preuniversitar, un număr de 3.191 clădiri nu au autorizație sanitară.
„Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaționale 2018 – 2023” identifică aproximativ 4.200 de școli din România (însumând peste 155.486 de elevi) care nu au grupuri sanitare în incinta școlii, jumătate dintre acestea fiind amplasate în curte lipsite de apă curentă și canalizare.