Adjunctul DNA: Activitatea Direcției este susţinută mai mult de ambasadele străine, decât de entitățile române

Călin Nistor, procurorul-şef adjunct al DNA, a vorbit într-un interviu pentru constantanoastra.ro despre atacurile la adresa Justiției, despre susținerea de care se bucură procurorii DNA din partea ambasadelor la București și despre corupția din sistemul medical, informează B1 TV.

Pentru procurori „contează susţinerea din partea oricărei persoane, cu atât mai mult contează susţinerea reprezentanţei unui stat cu tradiţie în domeniul judiciar şi a democraţiei. (…) Din luările de poziţie publice până la acest moment, am constatat că activitatea direcţiei este susţinută mai mult de reprezentanţele străine în România, decât de alte entităţi române”, a afirmat Călin Nistor.

Nistor a vorbit și despre sesizările DNA către Inspecția Judiciară a CSM, susținând că, în proporție de aproape 100%, acestea s-au concretizat.

„Legat de finalizarea acestei acţiuni, este greu de cuantificat aceasta, întrucât ea se materializează printr-un comunicat emis de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Pe de altă parte, nu este lipsit de importanţă faptul că, urmare a verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară, s-a stabilit că aserţiunile celor care atacau instituţia erau nereale. Se poate discuta şi cred că o modificare legislativă ar fi binevenită, în sensul în care persoana care face aserţiuni nereale ar putea fi şi sancţionată, însă despre modalitatea sancţiunii și care ar trebui să fie natura acesteia, se poate discuta”, a declarat procurorul-şef adjunct al DNA.

Acesta a mai vorbit și despre modurile în care se manifestă corupția din sistemul medical.

„Corupţia în sistemul medical nu se manifestă doar prin aşa-zisa mită dată medicului sau asistentului medical, ci se manifestă şi prin achiziţii de medicamente sau tehnică medicală la valori mult mai mari decât valoarea de piaţă, investiţii realizate în mod fraudulos, decontări frauduloase de medicamente. Acestea reprezintă doar o parte dintre manifestările corupţiei în domeniul medical şi este cert că diminuarea acestora ar conduce la sporirea veniturilor în sistemul medical.

Este adevărat că salarizarea poate fi o componentă importantă în diminuarea corupţiei, însă nu este suficientă ca unică măsură, ci ar trebui suplinită cu multe alte măsuri în cadrul sistemului medical românesc. Împrejurarea că o persoană are salariul mic şi din aceste considerente primeşte mită, nu reprezintă o apărare veridică, chiar şi din considerente sociologice, nu neapărat penale”, a comentat Călin Nistor.