Spațiul Schengen include 26 de țări dintre care 22 țări din Uniunea Europeană (Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia,Țările de Jos, Ungaria) și patru țări din afara Uniunii Europene (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein).
Țările europene care nu fac parte din Schengen sunt Irlanda și Marea Britanie (care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie), Bulgaria, Croația Cipru și România.
Conform sursei citate, frontiera externă a spațiului Schengen are o lungime de peste 50 000 km (80 % frontiere maritime și 20 % frontiere terestre).
Avantajele aderării pentru românii umiliți zeci de ani la cozile de la frontiere
Aderarea la spațiul Schengen reprezintă, printre altele, dispariția cozilor pentru controlul paşapoartelor, deci libertatea de mișcare a cetățenilor și timpii mai scurți de călătorie. La fel și în cazul mărfurilor: drumul prin Europa nu va mai fi obositor cu opririle prelungite la granițe iar capitalurile vor circula lejer.
Pentru România ar însemna absența controalelor la frontierele cu Bulgaria, Ungaria și Grecia; vor dispare astfel puncte de frontieră precum Negru Vodă, Vama Veche, Călărași, Giurgiu-Ruse, Zimnicea, Turnu Măgurele, Borș, Cenad, Nădlac, Turnu, Chișineu-Criș, Salonta, Satu Mare.
În Schengen, toți cetățenii UE pot sta în alt stat membru ca turiști pe o perioada de până la trei luni, doar în baza unui card de identitate valabil. Ei pot lucra și locui în alt stat membru cu toate drepturile cetățenilor țării respective.
Printre alte avantaje importante pentru estici sunt faptul că antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru, conform sursei citate.
Exporturile românești ar avea o deschidere directă pe rafturile din țările membre
Aderarea României la spaţiul Schengen accelerează creşterea economică şi balansează deficitul comercial. Creşterea exporturilor ţării şi a competitivităţii exportatorilor ar fi principalele avantaje ale intrării în Spaţiul Schengen.
„Aderarea la Spaţiul Schengen înseamnă în primul rând un timp mai redus pentru livrarea mărfurilor, deci o diminuare considerabilă a timpului pentru exporturi. Companiile exportatoare îşi vor reduce cheltuielile de transport şi vor deveni mai competitivi pe piaţa externă. Este de aşteptat ca exporturile să crească uşor, ceea ce va conduce şi la diminuarea deficitului comercial şi a celui de cont curent“, a declarat pentru ZF Florin Andrei, analist financiar şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, citate de sursa amintită.
Transportatorii noștri au îmbătrânit așteptând la granițe
„Şoferii de camioane au stat chiar şi 72 de ore la punctele Calafat-Vidin şi Giurgiu -Ruse (puncte de trecere cu Bulgaria), iar la graniţa cu Ungaria stau între 12 şi 24 de ore. Şoferii sunt plătiţi pentru orele astea, problema este că li se termină timpul de lucru şi trebuie să găsească o parcare în care să se oprească.
Logistic este foarte greu de gestionat această situaţie. Fiecare zi în care avem un camion blocat în vamă ne costă între 800 şi 1.000 de euro.
Aşteptăm de multă vreme aderarea la Schengen, blocajele la vamă s-au accentuat, mai ales vara aceasta“, a spus pentru Ziarul Financiar Mircea Vlah, directorul general al Dumagas.
Dezavantaje: creșterea infracționalității și a valurilor emigranților extracomunitari
Dezavantajul aderării României la spațiul Schengen îl reprezintă posibilitatea creşterii criminalităţii prin faptul că lipsa controalelor vor avantaja nu doar majoritatea oamenilor onești dar și infractorii. Oamenii legii sunt de părere că sărăcia din Est ar putea fi exploatată prin trafic de ființe umane iar România, ca țară de graniță, ar putea fi destinație pentru imigranții din spațiul extracomunitar, menționează Newsweek.ro.