Marți, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins o reclamaţie a câtorva elevi români de etnie maghiară, care acuzau că au fost discriminați la examenul de Bacalaureat, deoarece au fost obligaţi să susţină două examene suplimentare (oral şi scris în limba maternă).
Decizia CEDO a fost luată cu o majoritate de cinci la doi.
Concret, elevii s-au plâns că obligaţia de a susţine cele două probe suplimentare încalcă articolul 1 din Protocolul 12 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, articol ce prevede interzicerea discriminării:
„Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere sau oricare altă situaţie”, se arată în primul aliniat al articolului.
Elevii de etnie maghiară spun că cele două examene suplimentare le-au diminuat şansele de a promova Bacalaureatul şi nu au putut fi la fel de competitivi ca ceilalţi elevi, etnici români, care nu sunt obligaţi să susţină aceste examene.
Mai mult, aceștia mai susțin că elevii maghiari dispun de o perioadă mai scurtă de timp pentru pregătirea examenlor şi de a se odihni între examene.
Reclamanţii nu au promovat examenul de Bacalaureat în cadrul sesiunii respective, acuzând că examenul din sistemul românesc a fost greu de parcurs pentru ei.
În acest caz, CEDO observă că examenele suplimentare pe care trebuie să le susţină elevii de etnie maghiară sunt organizate în bazare unei legi care are în vedere protejarea minorităţilor naţionale, obligând statul român să ia măsurile necesare pentru ca aceştia, dacă îşi doresc, să poată studia limba şi literatură maghiară.
„Elevii-reclamanţi au fost obligaţi, într-adevăr, să promoveze două examene în plus faţă de cei care studiează în limba română. Acest lucru este, însă, consecinţa directă şi inevitabilă a deciziei conştiente şi voluntare a acestora de a studia în altă limbă şi a faptului că statul le oferă o astfel de oportunitate. În legătură cu acest punct, Curtea observă că legea recunoaşte un drept, dar nu impune o obligaţie ca elevi aparţinând unei minorităţi naţionale să studieze în limba lor maternă”, spun judecătorii.
„Curtea este de părere că nu este rolul ei să înlocuiască statul în a decide ce subiecte sunt testate în cadrul Bacalaureatului ori care este ordinea şi ritmul de susţinere a examenelor. Curtea reiterează că autorităţile naţionale au o anumită marjă de apreciere, dată fiind faptul că acestea, prin contactul lor direct şi continuu cu forţele vitale din societăţile lor, sunt mai bine plasate decât o curte internaţională să evalueze nevoile şi condiţiile locale”, se mai arată în decizia de respingere a reclamației.
Peter Paczolay (judecător din partea Ungariei) şi Iulia Moţoc (judecător din partea României) sunt singurii care consideră că reclamaţia nu ar fi trebuit nici măcar admisă de CEDO, fie pentru că elevii nu au epuizat toate mijloacele avute la dispoziţie la nivel national pentru a contesta modul de organizare al probelor, fie pentru că aceştia nu au făcut reclamaţia în perioada standard de 6 luni de la publicare de către autorităţile române a calendarului probelor pentru anul şcolar respectiv.
„Pentru a te plânge de maniera discriminatorie în care este organizat bacalaureat, elevii trebuie s-o facă în momentul în care calendarul este făcut public, iar posibilele consecinţe, presupusa discriminare, pot fi anticipate, nu un an mai târziu, când elevii au picat examenul”, au menționat aceștia.
Rata de promovare a Bacalaureatului de toamnă este de 31,5%, ocreștere subtilă față de rezultatele de anul trecut, când doar 30,8% dintre candidați au promovat,potrivit datelorMinisteruluiEducației.
Din totalul candidaților promovați (10.858), 7.038 de candidaţi fac parte din promoţia curentă, iar 3.820 de candidaţi provin din promoţiile anterioare. Rata de succes pentru promoția 2019 – 2020 este de 34%, iar a promoțieianterioare,de 27,8%.