Academia Română nu are dreptul să-și aroge titulatura de „cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală”. Ce spun rezultatele cercetărilor de vârf

Academia Română se autointulează, încă din Art. 1, alin. 1, din legea de funcționare, drept „cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală, care reunește personalități din țară și străinătate cu realizări deosebite în științe, litere, arte și în alte domenii ale spiritului”.

Cu toate acestea, dacă se face o comparaţie prin intermediul indicilor de performanţă între cercetătorii câştigători de granturi prin Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE) şi membrii Academiei Române rezultatul arată altceva.

Media indicilorcâștigătorilor PCE este 14,8, comparativ cu doar 10 pentru membrii Academiei Române. Prin urmare Academia Română nu are dreptul să-și aroge titulatura de „cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală”, acesta revine cercetătorilor, arată blogul mic-mic-anc.ro.

Această scădere a indicilor de performanţă a cercetătorilor membri ai Academiei Române vine şi din faptul că în rândurile instituţiei se află numeroase persoane care au activitate zero sau scăzuză în cercetare, precum Ion Iliescu, Teodor Meleşcanu sau Ecaterina Adronescu.