Se împlinesc 77 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă. Eugen Tomac: Nu pot accepta că din lașitate, nepăsare sau confort putem uita o asemenea dramă

La 1 aprilie se împlinesc 77 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă. Tot la această dată este comemorată Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.

Președintele executiv al PMP, Eugen Tomac, a fost prezent duminică la comemorările de la Fântâna Albă, precizând, apoi, într-un mesaj publicat pe Facebook, că nu poate accepa ”că din lașitate, nepăsare sau confort putem uita o asemenea dramă”.

„La fel ca în fiecare an, de 1 aprilie, insist să vorbesc despre crima de la Fântâna Albă, despre care puțini știu, dar mulți o ignoră. Acum 77 de ani, la 1 aprilie 1941, mii de români din localitățile de dincolo de Siret, proaspăt furate de URSS, au fost măcelăriți cu premeditare de gloanțele lui Stalin doar pentru că au refuzat să devină cetățeni sovietici și au vrut să se repatrieze în România. Aceștia au fost încolonați și conduși spre graniță chiar de soldații ruși, care, odată ajunși în pădure, au declanșat focul mitralierelor, omorând mii de români. Repet, mii!

La fel ca în fiecare an de 1 aprilie, am fost astăzi la Fântâna Albă. Nu pot accepta că din lașitate, nepăsare sau confort putem uita o asemenea dramă. Nu este drept să ne uităm istoria și eroii ei.

La fel ca în fiecare an, îmi exprim speranța că, într-o zi, vom conștientiza, ca națiune și fiecare în parte, cât de important este să ne cultivăm memoria și să ne cinstim înaintașii care au murit nevinovați.

La fel ca aproape în fiecare an, astăzi a plouat la Fântâna Albă. Alături de colegul meu, deputatul Petru Movilă și viceprimarul Municipiului Suceava, Marian Andronche, am fost acolo pentru a fi alături de cei care nu au uitat, pentru a onora memoria unor români patrioți, victime ale unui complot odios.
Pentru nepăsarea de azi, ei să ne judece”, a scris Eugen Tomac, pe Facebook.

Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc la 1 aprilie 1941. Potrivit martorilor locali, atunci și-ar fi pierdut viața aproximativ 3.000 de români bucovineni.

Totul s-a întâmplat în urma ocupării Basarabiei, nordului Bucovinei şi ţinutului Herţa de către autorităţile sovietice. Oamenii aflaseră, de la agitatori ai serviciilor speciale sovietice că în ziua de 1 aprilie se va deschide graniţa, şi astfel se vor putea refugia în România.

Astfel, la 1 aprilie 1941, câteva mii de persoane din mai multe sate de pe Valea Siretului s-au îndreptat spre graniţa cu România, purtând un steag alb cu însemne religioase, icoane, prapuri şi cruci din cetină. Când s-au apropiat de punctul de graniţă Fântâna Albă, în locul numit Varniţa, grănicerii sovietici au deschis focul şi au tras în plin în ei. Bătrâni, copii, femei au fost seceraţi cu rafale de mitraliere, apoi aruncaţi în gropi comune, unii fiind îngropaţi de vii. Supravieţuitorii au fost urmăriţi, torturaţi şi deportaţi.