5G plus 1, plus 2…

Pentru progresul tehnologic, 5G înseamnă, la scară istorică, un salt comparabil cu apariția și răspândirea televiziunii după Al Doilea Război Mondial. Atunci, la sfârșitul anilor 40, exista radioul, exista și cinematograful, dar ideea că în fiecare casă urma să apară un mic ecran, pe care oamenii, așezați comod în fotoliu, se vadă știri transmise în direct, filme și multe alte imagini, era pe cât de excitantă pe atât de fantastică. Acum, la începutul anilor 20 din secolul 21, ne așteptăm ca obiectele din casele noastre să devină inteligente, să răspundă la comenzi verbale sau la gesturi, să fie programabile cel puțin la nivelul doi, în fine, să fie o extensie a gândurilor și voinței noastre.

Dar 5G înseamnă mai mult decât confortul casnic. Înseamnă supremația digitalizării, accelerarea afacerilor, creșterea eficienței economice și trecerea spre o dezvoltare durabilă și ecologică. Așa cum televiziunea a devenit rapid o afacere în sine, tot așa și tehnologiile 5G și AI devin, sub ochii noștri, aspiratoare de investiții și, în consecință, motoare ale progresului.

Mai apar, însă, și „lebede negre”. Așa este pandemia Covid-19, care va lovi puternic economia mondială. După cele mai recente estimări ale FMI și BM, criza, care și-a arătat deja primele semne, va duce în 2020 la scăderi ale PIB de circa -10% pe ansamblul UE (-7% în Germania, cea mai puternică economie a Uniunii), de -6% în Statele Unite, de -5% în Japonia. Totodată, deși puternic frânată, economia Chinei va crește și în acest an cu +1,2%.

În aceste condiții, miza este pe investiții masive și high-tech. Toate marile puteri au anunțat deja deblocarea unor sume uriașe pentru susținerea relansării economice. Există un cerc virtuos, în care investițiile în high-tech generează dezvoltare (durabilă), iar aceasta generează noi investiții. Există un cerc vicios, în care investițiile se risipesc într-un consum fără perspective. Și există și un cerc al Răului, în care se declanșează un război sau un conflict violent care distruge masiv vieți, structuri și bunuri, iar investițiile vin să „reconstruiască”. Din păcate, politica e cinică și urmează de cele mai multe ori calea cea mai ușoară, fără o viziune a termenelor lungi ale istoriei.

Recent, Marea Britanie a luat decizia de a interzice echipamentele Huawei – cele mai performante la ora actuală – în dezvoltarea rețelei naționale 5G. Mai mult, entitățile funcționale care au deja încorporate asemenea echipamente sunt obligate să le demoleze. Se intră astfel într-un război economic fără precedent. Decizia poate fi citită în cheia Brexit-ului, în cea a apropierii, până la un fel de vasalitate modernă, de Statele Unite, în cea unei agregări strategice a lumii anglo-saxone. Nu se poate ignora, însă, problema Hong Kong-ului, aflat, de peste un an sub o presiune geopolitică majoră. Articol de opinie semnat de Dr. Radu EnacheHong Kong este al treilea centru financiar al lumii, după New York și Londra. Pe scurt, fără Hong Kong, China nu va fi niciodată o superputere. Anii din urmă au arătat ambiția Chinei de a construi o super-zonă economică în bazinul inferior al Fluviului Perlelor. Alături de Hong Kong se află Guangzhou (fostul Canton), Shenzhen (sediul central al Huawei), Macao și alte șase-șapte orașe superindustrializate. Această regiune, puternic integrată economic și financiar, este, de asemenea, a treia în lume, dar „umăr la umăr”, după Tokyo și New York. În toate aceste cazuri, vorbim, practic, despre mega-metropole a căror capacitate de a genera dezvoltare este mult superioară unui stat de tip clasic. Războiul viitorului poate fi imaginat ca operațiunea de „îmbolnăvire” a acestor organe vitale ale adversarilor.

Ce se întâmplă în Statele Unite? Aparent, o reașezare socială după săptămâni ale mâniei. Este, însă, destul de probabil că nemulțumirile răbufnite în stradă nu vor afecta, profund, structura economiei americane. Guvernul a pregătit un ajutor economic uriaș, dar evoluția pandemiei, mai ales în cazul unui „val doi”, riscă să epuizeze rapid banii și să accentueze inflația. Oricum, Donald Trump și echipa sa de „ulii ai războiului” este în cădere liberă în perspectiva alegerilor din această toamnă. Cele mai solide structuri ale SUA au rămas GAFA și nucleul financiar-bancar. Vor fi ele suficiente pentru a trece cu bine peste criză? Oricum, pentru următorii zece ani, interesele majore ale SUA vor fi în Pacific.

Ce face Europa în acest război? Europenii știu că nu-și pot permite să pună toate ouăle în același coș. America a devenit nesigură și impredictibilă. Cooperarea cu China și cu Huawei, în particular, este ireversibilă în unele țări, care vor funcționa ca termen de comparație cu statele care au adoptat sau vor adopta alte sisteme. Deocamdată, Europa ezită și se mișcă greoi, într-un context marcat de disensiuni interne și amânări ale deciziei.

Ce face România? România poate să urmeze indicațiile parteneriatului strategic cu SUA, ceea ce, după antecedentele din ultimele trei decenii și situația dificilă de peste Ocean, va întârzia cu minim trei ani o relansare reală. România poate să rămână în poziția de solidaritate cu Germania și statele „frugale” (Austria, Olanda, Danemarca, Suedia) mizând pe stabilitate și integrare. În acest caz, întârzierea relansării va fi mai mică, de un an, doi. De exemplu, deși România a fost printre primele țări din UE în care operatorii locali de comunicații mobile au lansat servicii 5G comerciale, prin upgrade-uri ale rețelelor 4G, licitația pentru noi resurse de spectru radio care să asigure servicii 5G de calitate a eșuat anul trecut și a fost din nou amânată, pentru trimestrul patru din 2020.

În schimb, nu e deloc probabil ca țara noastră să evolueze pe traiectoria euroscepticismului. În toate cazurile de mai sus, România rămâne într-o zonă „înghețată”, alături, dacă nu și departe, de marile fluxuri energetice ale economiei mondiale.

Poate că țara noastră ar trebui, totuși, să încerce să ia și decizii pe cont propriu, care să-i permită să „ardă etapele”. Altminteri, decalajul care ne separă de țările dezvoltate se va mări.

Ce face China? Desigur că închiderea unor piețe majore nu e o veste bună pentru nicio companie. China și-a securizat, însă, în ultimele două decenii, un spațiu larg de prezență la nivel global. În plus, piața internă are o capacitate uriașă de absorbție. Nu în ultimul rând, centrul economic și comercial al lumii s-a mutat, vizibil, în Asia. Capetele noului pivot economic sunt Japonia, în Est și zona Golfului, în Vest. În acest sistem, „tigrii” – China, Japonia și India – sunt înconjurați de „pantere” ambițioase: Coreea, Indonezia, Malaiezia, Vietnam, Pakistan… Și, deocamdată, criza economică pare să fie mult mai blândă în această parte a lumii.

Huawei, o perlă a Coroanei chineze, se află cu cercetarea și inovarea la nivelul 5G plus 2. Finanțarea este robustă și spațiul de expansiune există. Din acest motiv, din ezitările și amânările birocratice nu va pierde Huawei, ci România.

Articol de opinie semnat de Dr. Radu Enache