Webinar organizat de CCIR: „Oportunitățile oferite de Acordul de Asociere și Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare dintre UE și Republica Moldova pentru comunitatea de afaceri”

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, a organizat marți, 27 octombrie, webinar-ul „Oportunitățile oferite de Acordul de Asociere și Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare dintre UE și Republica Moldova pentru comunitatea de afaceri”.

Webinar organizat de CCIR:Legăturile dintre România și Republica Moldova trebuie exploatate în continuare la cel mai înalt nivel

Acest webinar deschide seria unor evenimente, în format digital, în cadrul cărora CCIR abordează implicațiile Acordurilor de Asociere (AA) și a Zonelor de Liber Schimb Aprofundate și Cuprinzătoare (ZLSAC/DCFTA) dintre UE-Republica Moldova, UE-Ucraina și UE-Georgia pentru mediul de afaceri, în vederea informării oamenilor de afaceri cu privire la oportunitățile oferite pentru accesarea celor trei piețe din vecinătatea României.

Eduard Costin, Director al Direcției Relații Externe din cadrul CCIR, a transmis mesajul Președintelui CCIR, Mihai Daraban, de susținere pentru mediul de afaceri de peste Prut, îndemnând antreprenorii români să acceseze piața de desfacere din Republica Moldova: „La nivelul statelor membre UE, România este principalul partener economic al Republicii Moldova. Dacă în România există peste 6230 de societăți comerciale cu capital moldovenesc de peste 42 milioane de euro, în Republica Moldova se regăsesc doar 1300 de companii cu capital românesc, cu un total de investiții directe aproape 300 milioane euro. Legăturile dintre România și Republica Moldova trebuie exploatate în continuare la cel mai înalt nivel, deoarece există un potențial important de cooperare în diverse sectoare, iar antreprenorii români trebuie să descopere și să exploateze acest potențial. CCIR este activă prin acțiuni concrete de suport și informare în sprijinul dezvoltării relațiilor bilaterale Republica Moldova și România”.

Eveniment - 14 nov, 09:36

CCIR și Ambasada Republicii Coreea în România continuă dialogul economic pe teme investiționale

„România rămâne cel mai important partenere comercial pentru Republica Moldova, lucru dovedit de-a lungul anilor de dinamica pozitivă a volumelor comerciale. Din nefericire, pandemia a influențat în mod negativ comerțul exterior al Republicii Moldova, exporturile către România scăzând cu 18%, iar importurile cu 27%. În acest sens, la nivelul Camerei, am realizat un sondaj cu 350 de participanți pentru a vedea care este impactul pandemiei, ceea ce trebuie făcut pentru redresare economică și ceea ce trebuie făcut după pandemie”, a declarat dl. Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Acordurilor de Asociere și a Zonelor de Liber Schimb Aprofundate și Cuprinzătoare dintre UE-Republica Moldovaau contribuit semnificativ la creșterea exporturilor Moldovei către piața europeană. În 2019, UE a achiziționat 64% din exporturile Moldovei, înregistrând o ascensiune majoră. Pe termen lung, Acordul de Asociere și de Liber Schimb cu UE va contribui în mod categoric la modernizarea Republicii Moldova, prin consolidarea instituțiilor, dezvoltarea climatului investițional și o mai bună conectivitate între Moldova și Uniunea Europeană.

Acordurile cu Republica Moldova și Georgia au fost ratificate și au intrat oficial în vigoare în iulie 2016

Acordurile cu Republica Moldova și Georgia au fost ratificate și au intrat oficial în vigoare în iulie 2016, în timp ce acordul cu Ucraina a fost implementat provizoriu la 1 ianuarie 2016 și a intrat în vigoare în septembrie 2017.

În calitate de membră a Parteneriatului Estic din 2009, Republicii Moldova i-a fost oferit, în 2014, un statut avansat de parteneriat cu UE, orientat să creeze legături politice și economice mai strânse cu comunitatea europeană – cea mai mare piață din lume.

În prezent, Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al R. Moldova, cu care în 2019 a realizat 54% din comerțul total, urmată de Federația Rusă cu 10% și China cu 7%.