Viitorul aparține ”caselor pasive”: Din 2020, toate construcțiile noi vor trebui să-și producă singure energia
Începând din anul 2020, avizele de construire nu se vor mai acorda dacă imobilul carea urmează să fie ridicat nu își poate produce singur încălzirea. O directivă a UE în acest sens a intrat în vigoare în anul 2010 și se referă inclusiv la clădirile autorităţilor publice, locale sau centrale, informează Libertatea.
“Directiva 2010/31/UE, care a intrat în vigoare în iulie 2010, are rol de consolidare a cerinţelor în materie de eficienţă energetică în ceea ce priveşte aplicarea unor cerinţe minime în cazul performanţei energetice a clădirilor noi şi a unităţilor noi ale clădirilor, prevăzând, de exemplu, că până la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero”, a declarat Vladimir Tanasiev, lector al Facultăţii de Energetică din cadrul Politehnicii bucureştene.
Aceste locuințe, care îşi produc singure necesarul de energie, se numesc “case pasive”, un imobil de acest gen fiind realizat experimental, la Politehnica din Bucureşti.
“Casele pasive permit reducerea costurilor pentru încălzire sau răcire cu până la 90% comparativ cu stocul de case existent şi cu până la 75% comparativ cu o casă nou construită. Pentru ca o casă să fie pasivă, aceasta trebuie să respecte următoarele criterii tehnice: necesarul de energie pentru încălzire nu trebuie să depăşească 15 kWh/metru pătrat/ pe an; necesarul total de energie primară nu trebuie să depăşească 120 kWh/ metru pătrat/ pe an; schimbul de aer între exterior şi interior trebuie să fie mai mic de 0,6 la o diferenţă de presiune de 50 de Pascali”, a explicat Vladimir Tanasiev.
”Casele pasive” reușesc să se aerisească singure, nefiind necesară deschiderea geamurilor. Asta pentru că este vorba despre o locuință etanșă care folosește un sistem de ventilaţie care asigură un aer proaspăt în clădire.
“Casa pasivă” experimentală a Politehnicii din Bucureşti este un imobil cu două apartamente, alimentat cu celule fotovoltaice şi o moară eoliană. Energia electrică furnizată alimentează o pompă de căldură cu aer. Aceasta preia o parte din temperatura constantă a pământului, de la o adâncime de aproximativ 70 de metri, o ridică la suprafaţă şi o mai încălzeşte sau o mai răceşte în funcţie de anotimp. Practic, consumă foarte puţină energie pentru încălzire şi răcire datorită pereţilor speciali, a schimbătorului de căldură aer-sol şi a recuperatorului de căldură aer-aer.
Costurile casei ajung la aproximativ 1.000 de euro pe metru pătrat, iar recuperarea investiţiei se face în circa 12 ani.