Ungaria și-ar putea plăti independența cu falimentul: UE lasă Budapesta să înfrunte criza singură
Investitorii au provocat miercuri o prăbușire a forintului fără precedent și au ridicat dobânzile pentru creditele Ungariei, ridicând la cote alarmante presiunea asupra aurorităților ungare și a liderilor Uniunii Europene, care se străduiesc să reducă efectele negative ale datoriei publice a Bătrânului Continent și a stagnării economice a zonei euro.
Miercuri moneda națională a Ungariei s-a depreciat accentuat ajungând la cel mai slab curs în raport cu euro din istorie, la un moment dat fiind tranzacționată la 321,67 forinți/euro. Dobânzile oferite pentru achiziționarea de titluri de stat ungare ajungând la 10%, un nivel nemaiatins din 2008, când Ungaria a beneficiat de un ajutor financiar internațional.
Declanșatorul actualei agitații a pieței este încordarea crescândă între Budapesta, și Uniunea Europeană și FMI care contesta legitimitatea unei legi aprobate de parlamentul ungar. FMI și UE și-au exprimat îngrijorarea față de legea pe care o consideră o amenințare la adresa independenței băncii centrale ungare.
Disputa vine în momentul în care liderii europeni încearcă să reclădească încrederea investitorilor în creditul public al Europei. Dacă o soluționare a conflictului nu este găsită foarte repede Ungaria va trebui să apeleze la o linie de credit de urgență de la UE și FMI. Budapesta contrazice speculațiile afirmând că nu intenționează să ceară bani, dar că își dorește totuși o linie de credit pentru a liniști investitorii.
Prima țară care a apelat la bailout
Ungaria a fost în 2008 prima țară care a apelat la un pachet financiar de salvare de la UE și FMI la declanșarea crizei mondiale.
De atunci finanțele publice și macroeconomia vecinilor noștri din vest s-au îmbunătățit. Dar Ungaria are încă o datorie echivalentă cu 80% din PIB, potrivit datelor băncii centrale. Anul acesta autoritățile maghiare trebuie să găsească soluții pentru refinanțarea sau plata unor credite externe de 4 miliarde de euro, anunță wsj.com.
Confruntându-se cu creșterea costurilor finanțărilor, provocată parțial de temerile create de situația datoriilor suverane a Greciei și Italiei dar și de scăderea ratei de creștere a economiei, Ungaria s-a văzut nevoită în noiembrie să ceară din nou susținerea financiară a UE și FMI.
În lipsa unei astfel de garanții pe fondul deprecierii forintului și acreșterii dobânzilor pentru creditele acordate Ungariei, autorităților din țara vecină le va veni foarte greu să gestioneze datoria publică.
Prăbușirea de miercuri a monedei naționale, care mărește practic costul creditelor în valută și îngreunează situația cetățenilor care au astfel de credite, a supus guvernul ungar la presiuni suplimentare de a căuta susținerea financiară internațională.
Ungaria la răscruce: Decizii politice cu iz financiar
„Ne aflăm aproape de punctul de fierbere în Ungaria cu o situaţie care poate trece dincolo de statutul de criză macroeconomică. UE este foarte îngrijorată de cursul politic pe care merge guvernul de la Budapesta, iar posibilul răspuns al Bruxellesului va afecta încrederea investitorilor”, a scris Benoit Anne de la Societe Generale într-o notă către investitori.
O delegație comună a UE și FMI va veni pe 11 ianuarie în Ungaria pentru reluarea discuțiilor pe temna unui accord preventive, dar analiștii anticipează că cele două părți vor ajunge cu greu la un accord în condițiile în care reprezentanții FMI au părăsit Ungaria în decembrie după ce s-au declarat nemulțumiți de legea care îngrădește atribuțiile guvernatorului băncii centrale.