Ungaria penalizează lipsa de "fair-play" a băncilor. "Sclavia datoriilor" s-a terminat

Pericolul limitării implicării bancilor străine pe piețele financiare din Europa de Est pare să îngrijoreze din ce în ce mai mult mediul de afaceri internațional și ar putea provoca o criză de lichiditate cu efecte majore economice.

În condițiile în care guvernatorul Băncii Naționale Austriece a declarat că băncile din țara sa ar trebui să își retragă capitalul din estul Europei acuzele de lipsă de fair-play la adresa băncilor lansate de președintele Traian Băsescu par tot mai justificate. „Aţi obţinut profituri uriaşe, iar astăzi, dacă vă pregătiţi cumva să lăsaţi economia românească nefinanţată în perioadă de criză, o vom considera un act lipsit de fair play în relaţia cu România”, avertiza președintele Traian Băsescu.

Un altfele de răspuns au pregătit pentru bănci vecinii ungari unde guvernul a intervenit în sprijinul celor care au primit credite în franci elvețieni, în principal de la instituțiile bancare din Austria. Soluția guvernului Viktor Orban pentru ceea ce acesta a catalogat drept “sclavia datoriilor” fiind să împartă piederile între clienți și bănci, potrivit Bloomberg.

Afacerea francul elveţian

Printre cei 1 milion de unguri care au mizat pe francul elvețian numărându-se și fostul guvernator al Băncii Naționale a Ungariei Akos Bod. Când actualul profesor universitar a avut de ales în 2008 între un credit în forinți cu o dobândă de 13% și un credit în fraci elvețieni cu o dobândă de 6% pentru a-și cumpăra o casă a ales creditul cu dobândă mai mică: cel în franci “Am făcut alegerea logică, am aplicat un tipar”, a explicat el alegerea făcută.

Trei ani mai târziu Bod și un milion de compatrioți ai săi au ajunsă să aibă de restituit 5.000 de miliarde de forinți, aproape 17 miliarde de euro, ca urmare a deprecierii cu 40% a forintului față de francul elevețian.

Discount la credite prin lege

În aprilie 2010 guvernul Orban a adoptat o lege care permite ungurilor să achite creditele în valută străină cu un discount de 25% față de cursul valutar al zilei.

Astfel Orban aimpus băncilor, printre care Erste Group şi Raiffei­sen Bank Interna­ţional, din Aus­tria, să suporte pierderi care ar putea totaliza 900 milioane euro, potrivit datelor Barclays Capital.

 În faţa riscului ca Orban să impună şi alte măsuri, băncile s-au oferit să accepte pierderi adiţionale de 1,7 miliarde euro dacă guvernul promite că nu va recurge şi la alte acţiuni.

Cu toate că şi în România, Polonia, Bulgaria şi Croaţia populaţia a luat de la bănci împrumuturi în valută, cazul Ungariei este mai grav deoarece creditarea familiilor în monedă străină este de şase ori mai mare decât media regiunii.