Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord privind Mecanismul de Reziliență și Redresare, din care România va primi 30,5 miliarde de euro, anunță Consiliul.
Negociatorii au convenit că planurile naționale de redresare și reziliență vor fi eligibile pentru finanțare dacă se vor concentra pe șase domenii politice de relevanță europeană – tranziția verde, inclusiv biodiversitatea, transformarea digitală, coeziunea economică și competitivitatea, coeziunea socială și teritorială, reacția la criză instituțională și pregătirea pentru criză , precum și politici pentru următoarea generație, copii și tineri, inclusiv educație și abilități.
În cele din urmă, planul va fi pus la dispoziția statelor membre care se angajează să respecte statul de drept și valorile fundamentale ale Uniunii Europene.
Potrivit lui Siegfreid Mureșan, un alt lucru important pe care l-am obținut în negocieri este creșterea avansului pe care țările membre îl vor primi din fondurile europene nerambursabile aferente acestui program.
Dacă inițial Consiliul a propus un avans de 10%, la solicitarea Parlamentului European, acest avans a crescut la 13%.
„Înseamnă că România și celelalte țări membre vor primi mai mulți bani încă de la început pentru a demara proiectele de investiții din planurile de redresare. De îndată ce Planul Național de Redresare și Reziliență al României va fi aprobat oficial, prefinanțarea primită de țara noastră va fi 3,95 miliarde de euro, față de 3,04 miliarde cât era prevăzut inițial. Acest lucru l-am obținut ca urmare a propunerii Parlamentului European făcută la solicitarea mea explicită și pe care am apărat-o de-a lungul întregului proces de negociere. Acest lucru înseamnă că oamenii vor simți mai repede beneficiile investițiilor din Mecanismul de Reziliență și Redresare”, a mai spus Siegfried Mureșan.
Fiecare plan va contribui cel puțin 37% din bugetul său la climă și cel puțin 20% la acțiuni digitale. Conform acordului, planurile ar trebui să aibă un impact durabil asupra țărilor UE atât din punct de vedere social, cât și economic și să prevadă o reformă cuprinzătoare și un pachet de investiții robust.
Mai mult, măsurile de implementare a proiectelor de reforme și investiții incluse în planurile de redresare nu pot afecta semnificativ obiectivele de mediu.
Suma de 672,5 miliarde euro în subvenții și împrumuturi va fi disponibilă pentru finanțarea măsurilor naționale menite să atenueze consecințele economice și sociale ale pandemiei, începând cu 1 februarie 2020. Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele UE pot solicita o finanțare de până la 13% pentru planurile lor de recuperare și reziliență.
Plățile contribuțiilor financiare către statele membre vor fi efectuate până la 31 decembrie 2026.
La fiecare două luni, Comisia (responsabilă cu monitorizarea punerii în aplicare a FRR) poate fi invitată de comitetele PE pentru a discuta starea recuperării UE și modul în care obiectivele și etapele au fost puse în aplicare de către statele membre.