Un milion de gospodării riscă să primeasă facturi uriașe la energie în iarna care urmează, având în vedere plafonul redus, de 255 kWh, și încălzirea centralizată deficitară, potrivit Adevărul.
În Capitală, circa jumătate dintre proprietarii apartamentelor racordate la încălzirea centralizată au fost nevoiți anul trecut să utilizeze aparate de încălzire bazate pe consumul de electricitate. Spre exemplu, la un consum mediu de 28 kWh/zi, calculele realizate de Asociația Energia Inteligentă arată o creștere a consumului de electricitate cu 840 kWh – practic, de peste trei ori mai mare față de plafonul admis pentru tariful de 0,8 lei/kWh.
„Consumul mare nu înseamnă că ești din start bogat, dacă trebuie să-ți încălzești casa, să-ți prepari apa caldă, dacă ai un hidrofor la țară, dacă ai niște mașinării care prelucrează diversele produse pentru a putea să ții o gospodărie înseamnă un consum mai mare de 255 kwh și asta nu înseamnă neapărat că ești și bogat – este o greșeală făcută prin folosofia de aplicare a acestei legi. Probabil că 1 milion de consumatori nu vor beneficia de nicio prevedere, deși nu sunt bogați, foarte mulți au ghinionul că sunt în zone fără alte forme de energie – cum ar fi gazul natural sau în blocuri fără energie termică și sunt puși de a se încălzi pe bază de electricitate”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Dacă folosește doar energie electrică la iarnă, o casă de 150 mp ar urma să plătească lunar între 2.700 lei și 3.500 lei, mai arată calculele Asociației Energia Inteligentă.
Expertul a explicat că legea protejării consumatorilor trebuie să aibă o abordare unitară și să nu creeze diferențe atât de mari – adică să nu se ajungă la situația în care familii cu aceleași venituri și locuințe similare achită prețuri atât de diferite.
„Un alt aspect alarmant este faptul că pentru stabilirea consumului pentru determinarea plafonului s-a ales anul 2021, an în care consumul pentru consumatorii rezidențiali a fost cu cca 10% mai mare decât în anul 2020. În primele 8 luni ale anului 2022 comparativ cu anul 2021 consumul populației este cu 8% mai mic (conform dartelor INS). Cu alte cuvinte alegerea bazei de consum a anului 2021 a făcut ca un număr mai mare de consumatori să nu se încadreze în baremurile stabilite, respectiv să nu aibă acces la plafonare, conform unui consum mediu într un an normal”, a adăugat Dumitru Chisăliță.
Cât despre faptul că s-a invocat nevoia de creștere a eficienței atunci când s-a introdus plafonul de 255 kWh, specialistul energie spune că nu există elemente care să determine creșterea eficienței la consumator prin elemente de preț.
„Ideal ar fi ca un comportament de eficientizare să se realizeze prin impozitare diferită în funcție de clasa energetică a imobilului, care ar permite și evidențierea în mod concret a nivelului veniturilor medii ale proprietarilor imobilelor și ar putea determina politici publice locale de eficiență energetică cu adevărat eficiente”, a mai spus Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.