Radio Europa Liberă a realizat un top al primelor cinci potenţiale pericole nucleare, în contextul dezastrelor de la Fukushima, iar Centrala nucleară de la Cernavodă se situează pe locul trei. Principalele cauze pentru producerea dezastrului de la Fukushima, se pare că sunt designul învechit al acesteia, precum şi lipsa previziunilor inginerilor asupra unui cutremur şi tsunami.
După Three Mile Island, Cernobâl şi acum Fukushima, intervine întrebarea dacă puterea nucleară va fi vreodată în siguranţă.
Iata topul realizat de RFE/RL privitor la reactoarele care prezintă îngrijorări pentru viitor:
1. Centrala de la Metsamor, Armenia
Centrala a fost construită în 1980, iar în 1988, regiunea a fost zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 6,9, al cărui epicentru s-a situat la numai 75 de km depărtare de uzină.
Oficialii au dezactivat centrala, dar au fost nevoiţi să o redeschidă şapte ani mai târziu, după ce ţara a pierdut acesul la sursele de energie din Turcia şi Azerbaijan, în urma conflictului din perioada 1988-1994 cu Azerbaidjanul în privinţa regiunii Nagorno-Karabah.
Din cauza locaţiei şi a vechimii sale, Metsamor este frecvent citată drept una dintre cele mai periculoase centrale nucleare din fosta Uniune Sovietică. Deşi este prevăzută pentru închidere în 2017, centrala continuă să furnizeze 40% din energia Armeniei, iar oficialii susţin că se gândesc să construiască o altă centrală pentru a o înlocui.
2. Flota de submarine nucleare ale Marii Britanii
O serie de incidente şi rapoarte declasificate au atras atenţia statului asupra reactoarelor flotei nucleare. Un document remis de Ministerul Apărării Britanice, intrat anul trecut în posesia publicaţiei „The Daily Telegraph”, a scos la iveală că submarinelor nucleare britanice, li s-a dat voie să părăsească portul, deşi aveau dezactivate valvele de siguranţă care ar fi ajutat la răcirea reactorului în caz de urgenţă.
În 2009, un submarin nuclear britanic, clasa Vanguard, înarmat cu rachete nucleare, s-a ciocnit în timp ce se afla în patrulare, cu un submarin francez, cu rachete la bord. Ambele guverne au negat că incidental a fost grav.
3. Centrala nucleară de la Cernavodă, România
Singura centrala nucleară din România, Cernavodă, a fost construită în 1980 de către o companie canadiană, şi pusă în funcţiune ăn 1996. Cele două reactoare asigură aproximativ o cincime din nevoile României, dar reactoarele au suferit probleme de-a lungul timpului.
În ianuarie 2009, un reactor a fost închis pentru întreţinere. În aprilie 2009, cel de-al doilea reactor al centralei a fost de asemenea închis din cauza unor probleme la electricitate.
Chiar dacă România nu are activitate seismică la fel ca Japonia, ultimul mare cutremur din 1977, cu magnitudinea de 7,2, a omorât mai mult de o mie de persoane în România şi în Bulgaria.
4. Centrala nucleară de la Leningrad, Rusia
Vechimea flotei ruseşti de centrale nucleare este o sursă de îngrijorare pentru întreaga lume. Multe dintre uzine urmează să fie dezafectate, iar cea mai periculoasă este cea de la Leningrad. Se află la doar 70 de km depărtare de St. Petersburg, al doilea oraş ca mărime din Rusia, cu o populaţie de aproape 5 milioane de locuitori.
Centrala de la Lenningrad a fost afectată de probleme de-a lungul timpului. În timpul perioadei sovietice, ştirile despre accidentele nucleare erau foarte bine controlate, dar în 1975 staţia a suferit o topire parţială. În 1992, centrala a suferit o scurgere de gaze radioactive. În 2005, o explozie non-nucleară s-a soldat cu un mort şi cu doi răniţi, arşi grav, iar în 2009, un alt accident a generat zvonuri – puternic negate de către autorităţile ruse – că s-ar fi scurs lichid de răcire.
5. Centrala nucleară Enrico Fermi, Michigan
Situată pe Lacul Erie, între două oraşe cu populaţie mare- Detroit, Michigan şi Toledo, Ohio- centrala Enrico Fermi are două reactoare, deşi numai unul funcţionează în prezent. Reactorul 1 a suferit o topire parţială în 1966, deşi nu au fost eliberaţi vapori radioactivi. A funcţionat încă nouă ani, după care a fost dezactivată.
Cel de-al doilea reactor continuă să funcţioneze, şi prin coincidenţă, este construită la fel şi are acelaşi model ca şi reactoarele Centralei din Fukushima.