Franţa a început să liberalizeze piaţa de electricitate în 2004 şi un an mai târziu, în octombrie 2005, primul ministru Dominique de Villepin a listat EDF la bursă la 32 de euro pe acțiune. În iulie 2022, premierul Elisabeth Borne se pregătește să o cumpere cu 12 euro pe acțiune.
Marți, 19 iulie, chiar înainte de deschiderea Bursei de la Paris, statul, care deține în prezent 83,9% din compania energetică, și-a anunțat intenția de a lansa o ofertă publică de cumpărare pentru 100% din capital, anunță lemonde.fr.
Ministerul Economiei a precizat că operațiunea ar trebui să coste statul 9,7 miliarde de euro și că nu trebuie să obțină autorizația de la Bruxelles pentru a face acest lucru.
Oferta publică de preluare pentru restul de 15,9% din capital se va baza pe o ofertă de 12 euro pe acțiune și de 15,64 euro pe obligațiuni convertibile. După anunțarea renaționalizării companiei pe 13 iulie, tranzacțiile au fost suspendate, iar acțiunea a încheiat ședința la 10,22 euro. Marți a reluat tranzacțiile și a crescut cu peste 15% la deschidere, la 11,75 euro.
În ceea ce privește pașii următori, guvernul se așteaptă ca oferta să fie depusă până la începutul lunii septembrie la autoritățile pieței financiare, sub rezerva punerii în aplicare a unui buget suplimentar cu finanțele necesare pentru 2022.
„Această operațiune oferă EDF fondurile necesare pentru a accelera punerea în aplicare a noului program nuclear cerut de președinte și implementarea energiilor regenerabile în Franța”, a declarat marți ministrul economiei, Bruno Le Maire.
Acționarii minoritari sunt deja revoltați împotriva prețului de 12 euro anunțat de stat. Colette Neuville, președinta Association de Défense des Actionnaires Minoritaires (Asociația de Apărare a Acționarilor Minoritari, AMF), intenționează să lupte pentru ca statul să acorde cei 32 de euro pe acțiune pe care unii îi investiseră la momentul IPO.
„Scăderea prețului acțiunilor este în primul rând rezultatul unor decizii pe care statul le-a luat în interes general”, a declarat ea. „Nu este vorba de critică la adresa acestor decizii, ci de a constata că ele sunt incompatibile cu regulile unei companii private”.
Neuville spune că este pregătită, dacă este necesar, să sesizeze AMF, pentru ca autoritățile să nu semneze oferta.
Asociația Energie, care reprezintă acționari salariați și foști angajați ai EDF (reprezentând 1,5% din capital, ceea ce o face al doilea grup de acționari după stat), și-a confirmat intenția de „a depune o plângere penală” împotriva statului pentru „punerea în dificultate a companiei”.
Ministerul Economiei afirmă că acest lucru nu va întârzia însă planurile de renaționalizare.
EDF a fost înfiinţat în 1946, când Franţa a creat un monopol de stat în domeniul electricităţii, care regrupa peste 1.000 de companii implicate în producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică. Primul reactor nuclear din Franţa a început să funcţioneze în 1963, iar un deceniu mai târziu EDF a început să îşi extindă rapid capacităţile de producţie a energiei nucleare.