Strategiile statelor UE pentru a scădea prețul combustibililor. Ce face România

Pentru că adăugarea de biocarburanți în combustibili, măsură obligatorie în UE din 2007, crește și mai mult prețul produsului final, mai multe state membre au decis suspendarea acestei obligativități. În România, obligația mixării biocarburanților cu carburanții a fost suspendată pe perioada stării de urgență generată de pandemie, dar acum este în vigoare.

Strategii peste strategii pentru a ține în frâu prețurile

În funcție de situația locală, statele europene au strategii diferite pentru a ține în frâu creșterea prețurilor la combustibil.

Iar unul dintre elementele de luat în calcul sunt biocombustibilii care, potrivit directivelor europene ( Directiva UE 2018/2001), trebui să înlocuiască treptat combustibilii convenționali, dar care au devenit mai scumpi chiar și dacă nu sunt accizați.

Măsura nu este însă lipsită de consecințe, întrucât în toate statele s-au dezvoltat industrii producătoare de combustibili alternativi.

În acest context, patru state europene au luat decizia de a renunța la obligația mixării bio cu carburanții obișnuiți sau au redus din ținte. Este vorba despre Finlanda care și-a redus temporar țintele pentru 2022 și 2023 privind ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, Letonia, Germania și Cehia.

În încercarea de a controla creșterea prețurilor la carburanți, Letonia a suspendat amestecul obligatoriu de biocarburanți pentru perioada 1 iulie 2022 – 31 decembrie 2023.

În această perioadă, adăugarea de biocarburanți în benzină și motorină va fi voluntară. În Letonia, procentul obligatoriu de biocombustibil în motorină era de 6,5%.

Germania și Cehia se reorientează

În contextul războiului din Ucraina, Germania privește obligațiile privind înlocuirea treptată a combustibililor tradiționali cu biocombustibilii ca pe o amenințare în plus la securitatea alimentară.

Astfel, Ministerul Federal German al Mediului și Protecției Consumatorilor (BMUV) a publicat un document care propune eliminarea completă a materiilor prime agricole din producția de biocombustibili până în 2030.

Nu în ultimul rând, Cehia a decis ca amestecul bio cu combustibili tradiționali să fie voluntar începând cu 1 iulie 2023. Această măsură a făcut parte dintr-un pachet legislativ adoptat de guvernul ceh în mai 2022 pentru a aborda problema creșterii galopante a prețului carburanților pentru autovehicule. Cu toate acestea, obligația furnizorilor de a reduce emisiile rămâne în vigoare.

De altfel, la sfârșitul lunii martie, Comisia Europeană declara că statelor membre ar trebui să li se permită să își relaxeze sau să își reducă țintele de amestec pentru a evita utilizarea terenurilor agricole pentru biocombustibili în loc de alimente, ceea ce a stârnit îngrijorarea că țările vor urma această opțiune și vor reduce cererea de biocombustibili – arată Economica.

Producția de bioetanol în Europa este în creștere, consumul de bioetanol stă pe loc

De altfel, Departamentul pentru Agricultură al SUA estimează că, în 2022, consumul de biomotorină din UE va stagna din cauza prețurilor ridicate ale carburanților, rezultat al dezechilibrului dintre cerere și ofertă la nivel mondial și regional și al războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Efectele variază în funcție de țară. Se așteaptă o creștere a consumului de biomotorină în Belgia, Țările de Jos, Suedia, Ungaria, Spania, Austria, Danemarca, Polonia, Slovenia, Slovacia, Croația, Grecia, Bulgaria, Italia și Portugalia (în ordine descrescătoare de mărime).

Potrivit datelor USDA, în 2021 și 2022, se preconizează însă că producția de bioetanol din UE va crește la 5,19 – 5,35 miliarde de litri, cele mai semnificative creșteri fiind așteptate în Franța, Germania, Polonia, Ungaria, Bulgaria și România.

Creșterea se bazează în principal pe redresarea consumului intern, precum și pe noile capacități, cum ar fi cele raportate în Bulgaria și România. Producția din Polonia și Ungaria nu este afectată în mod semnificativ de penuria de materii prime, deoarece aceste state au o producție internă suficientă de porumb. Cu toate acestea, producția și consumul își vor reveni în funcție de importurile din țările terțe.

În România se investește în fabrici de biocombustibili

Din punct de vedere legislativ, România nu a transpus încă în legislația națională Directiva privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (Red II) care acoperă perioada 2021-2030 și care stabilește ca obiectiv general obligatoriu ca până în 2030 32% din energia produsă să fie din surse regenerabile, cu un obiectiv de 14 % pentru sectorul transporturilor.

Există însă obligația producătorilor de a pune în benzină bioetanol cel puțin 8% și cel mult 10%, iar în motorină cel puțin 6,5% și cel mult 7% biodiesel.

Potrivit  Ministerului Agriculturii, potențialul energetic anual al României este de 35-50 de milioane de tone de biomasă din resturi vegetale precum orz, grâu,porumb, floarea-soarelui, soia și rapiță( din care se produc biocombustibilii n.red), în funcție de producția realizată. În plus, în România se plantează anual în jur de 6.000 de hectare de culturi de plante energetice: porumb energetic, sorg energetic, salcie energetică, iarba de sudan energetică, plop hibrid energetic.

Spre comparație, în 2013,  din datele APIA, peste  230 de fermieri din 32 de județe au cultivat  3.205 ha.

Sistată în perioada stării de urgență, obligația este acum în vigoare.

În România s-au anunțat investiții importante în zona producției de biocombustibili, iar o măsură precum cea luată de statele membre amintite mai sus ar impacta negativ noile facilități de producție gândite tocmai pentru a susține trecerea de la combustibilii convenționali la biocombustibili.

Spre exemplu, compania elvețiană Clariant a anunțat recent deschiderea fabricii de bioetanol celulozic de la Podari.

Fabrica de ultimă generație va procesa aproximativ 250.000 de tone de paie pentru a produce 50.000 de tone de etanol celulozic pe an. Investiția companiei elvețiene în fabrica de la Podari se ridică la 140 de milioane de euro, 100 de milioane sursele companiei și 40 de milioane bani europeni. La construcția ei, demarată efectiv în 2019, au muncit 800 de oameni. Fabrica se întinde pe circa 10 hectare și va fi deservită de 100 de angajați.