Statul trebuie să plătească peste 16 miliarde lei drept salarii retroactive pentru magistrați. Ministerul Finanțelor avertizează că impactul bugetar ar putea fi „major”

Guvernul trebuie să plătească reatroctiv 16 miliarde de lei (peste 3 miliarde de euro) pentru măririle de salarii ale procurorilor și judecătorilor, se arată într-un document transmis de Ministerul Finanțelor către CSM și Înalta Curte, potrivit Cursdeguvernare.ro.

Salarii retroactive pentru magistrați de peste 16 miliarde lei

Conform documentului, din 2018, acte emise de Înalta Curte, Parchetul General și CSM au stabilit o valoare de referință sectorială de 605,228 lei, fără să fie aplicată plafonarea din legea salarizării bugetare, explică Libertatea.

Majorarea vine ca urmare a faptului că un consilier de probațiune a câștigat în instanță, în 2020, creșterea valorii de referință sectorială la 605 lei, de la 485 lei. Apoi au venit și alte sentințe în procese deschise de judecători, procurori, magistrați-asistenți, personal asimilat și personal auxiliar și conex.

Totalul de plată este de 16,09 miliarde lei, dintre care 10,68 miliarde lei suma de bază, iar restul o dobândă penalizatoare de 20% cumulată în perioada 2018-2022.

Procesul de acționare în instanță a crescut „exponențial”, spune Ministerul Finanțelor, care susține că la sfârșit de 2022 erau pe rol peste 3.250 de dosare civile.

În același document, experții din Finanțe trag un semnal de alarmă cu privire la consecințe, mai ales dacă și alte familii ocupaționale bugetare preiau argumentația juridică.

„Depășirea pe această cale a plafoanelor impuse de Legea-cadru nr 157/2017, instituite tocmai pentru asigurarea unor echilibre macrobugetare, va face sistemul de salarizare din sistemul justiției impredictibil și imposibil de administrat, cu un impact bugetar major, care se va răsfrânge indirect, prin utilizarea elementelor jurisprudențiale și asupra tuturor celorlalte familii ocupaționale”, avertizează Ministerul Finanțelor.

Experții spun că, astfel, se va ajunge la sume „exorbitante”.

„Prin urmare, fenomenul litigios continuă și în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative și administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, se mai arată în documentul consultat de Cursdeguvernare.ro.