Seceta în Vrancea:  ”Culturile de rapiță și grâu au fost afectate în proporție de 75% iar la grâu și floarea soarelui am pierdut 100%. Pierderile sunt colosale”

Vara acestui an a venit la pachet nu doar cu pandemia şi războiul de la graniţele României ci şi cu cea mai mare secetă din ultimii 35 ani, cu un efect devastator asupra culturilor din Vrancea dar și din alte zone ale țării. Potrivit unui raport întocmit la nivelul Direcției Agricole Vrancea, din cele 149.013 hectare de teren arabil, suprafața totală afectată de secetă la acest moment este de 52.980 de hectare, dintre care 30.085 de hectare reprezintă culturi însămânțate în toamna lui 2021. Conform datelor, de departe, cel mai afectat este grâul, fermierii raportând la această dată 23.962 hectare compromise; urmează cultura de porumb cu 12.116 hectare, floarea soarelui cu 9.215 hectare, orz cu 3.640 hectare, rapiță cu 2.290 hectare și lucerna cu 1.209 hectare.

Potrivit jurnaliştilor de la Jurnalul de Vrancea, la nivelul județului au avut loc întâlniri între reprezentantul guvernului în teritoriu – prefectul – și fermierii afectaţi; cei din urmă s-au plâns cu fiecare prilej de pagubele suferite din cauza secetei și au cerut despăgubiri.

Lipsă de interes şi soluţii pentru agricultură la nivel decizional

Constantin Bazon, lucrează 2.600 de hectare de teren și 36 de hectare de livadă, iar seceta de anul acesta i-a distrus aproape în totalitate culturile agricole:„Culturile de rapiță și grâu au fost afectate în proporție de 75% iar la grâu și floarea soarelui am pierdut 100%. Nu am făcut o socoteală, dar pierderile sunt colosale… dacă noi cheltuim 5.000 – 5.500 de lei la hectar iar cu arendă cu tot ne ducem la peste 6.000 de lei la hectar și avem, să zicem, o medie de 70% pierdere, asta înseamnă zeci de miliarde de lei. Cred că anul acesta este cea mai pronunțată secetă întrucât vorbim de secetă pedologică, fenomen care vine încă din septembrie – octombrie anul trecut. Un volum atât de mic de precipitații nu-mi amintesc să fi avut… am putea să comparăm cu anul 1987 care a fost un an extrem de secetos dar nu ca acum, să nu poți realiza nici un kilogram… cultiv 800 și ceva de hectare cu porumb și nu pot recolta niciun știulete… Vor fi afectați nu numai micii fermieri”, a declarat agricultorul.

Politică - 13 nov, 12:40

Propunerea senatorului PNL Mircea Pufu ca materia primă din agricultură să fie procesată tot în țară: „Nu se poate să fim grânarul Europei, să exportăm grâul și să importăm aluat congelat din Franța” (VIDEO)

Acesta a adăugat, pentru publicaţia locală că este dezamăgit de lipsa interesului pentru soluţionarea problemelor din agricultură la politicienii români, în cei 30 de ani care au trecut: „Din Canalul Siret-Bărăgan plecau o serie de magistrale în sudul județului care duceau în Galați, Brăila, Buzău care generau atâta energie electrică în microhdrocentralele care erau pe ele încât era suficient pentru pomparea apei pe toată suprafața care era de irigat. Dacă lucrările ar fi continuat și canalul se ducea până la Dridu, așa cum era prevăzut, s-ar fi putut iriga 600.000 de hectare, asta ar fi trebuit să se facă. Noi am reabilitat cât am putut în zona Ciorăști-Măicănești niște sisteme – puncte de irigat, acolo se mai poate face ceva (eu am irigat vreo 300 de hectare) colegii udă… dar trebuie trecut de la vorbe la fapte. Nu știu dacă orizontul de timp mai este răbdător cu mine să mai văd asemenea realizări, în condițiile în care vedem și noi cum se guvernează: se vorbește și nu se face nimic.”