Se schimbă banii: salariile vor fi calculate în euro, magazinele vor schimba casele de marcat. Când ar putea trece România de la lei la euro

Bulgaria își propusese să adere la zona euro începând cu 1 ianuarie 2024 însă nu a reușit să aplice reformele legislative necesare la timp.

Astfel, s-a convenit ca Bulgaria să depună eforturi pentru o nouă dată, care să fie cel târziu 1 ianuarie 2025.

Bulgaria ar putea adera la zona euro de la 1 ianuarie 2025

În urmă cu o săptămână, Bulgaria a renunţat la obiectivul său de a adopta euro în ianuarie 2024, din cauza faptului că nu îndeplineşte criteriile în ceea ce privește inflaţia şi nu a adoptat unele modificări legislative. „Data este atunci când toate criteriile de la Maastricht sunt îndeplinite”, a declarat Dombrovskis. „Poate că 1 ianuarie 2025 ar fi o dată posibilă”.

Sport - 21 nov, 15:10

România – Kosovo nu se vor înfrunta în preliminariile pentru Campionatul Mondial

Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, a declarat că ar putea avea ca obiectiv adoptarea monedei încă de la jumătatea anului 2024.

Pe fondul creşterii vertiginoase a preţurilor în Europa Centrală şi de Est, inflaţia armonizată la nivelul UE a Bulgariei a sărit la 14,3% în ritm anual la sfârşitul anului 2022, a opta cea mai mare rată din blocul comunitar. În acest context, Dombrovskis a declarat că ţara, care organizează în aprilie al cincilea scrutin în doi ani, ar trebui să adopte toată legislaţia necesară pentru intrarea în zona euro, inclusiv legile împotriva spălării banilor.

Bulgaria trebuie să își îndeplinească angajamentul de a adera la Mecanismul valutar II și de a adopta patru proiecte de legi, inclusiv Măsura împotriva spălării banilor, o lege a falimentului comercial și modificări ale legii care reglementează asigurările.

Șansele României de a face tranziția de la lei la euro

În ceea ce privește România, autoritățile încearcă de mai mulți ani să faciliteze tranziția de la lei la euro. Aderarea la zona euro reprezintă un consens în clasa politică, dar voința lor este departe de a fi suficientă, mai ales când țara noastră se confruntă cu deficite financiare semnificative și o fragilitate sporită a balanței externe.

Referitor la aderarea la zona euro sau, mai precis, imposibilitatea tranziției rapide la moneda Uniunii Europene, a fost publicat un nou raport intitulat România – Zona Euro Monitor nr. 10/2022. Acesta a fost coordonat de academicianului Daniel Dăianu și detaliază o serie de probleme economice din țara noastră care nu fac foarte facilă îmbrățișarea euro în locul leului românesc. Concluzia este că, în lipsa unei consolidări fiscale durabile, nu este realistă speranța la o aderare rapidă.

„Comunicarea Consiliului din 1 iunie 2022 privind Decizia de aderare a Croaţiei la zona euro (CE, 2022c; Consiliu, 2022c) reiterează faptul că aderarea la zona euro rămâne o decizie politică, însă problema de fond este aceeaşi ca înainte de pandemie: capacitatea statului membru candidat de a preveni vulnerabilităţile macroeconomice şi financiare şi de a avea o capacitate durabilă de absorbţie a şocurilor şi a dezechilibrelor macroeconomice (Darvas, 2019). Adoptarea euro va costa băncile locale din Croaţia aproximativ 1 miliard kuna (circa 133 milioane euro) pe an sub formă de comisioane de conversie şi între 80 şi 100 milioane euro – cheltuieli necesare pentru adaptarea serviciilor IT şi a reţelelor de bancomate conform unei evaluări a Asociaţiei Croate a Băncilor (2022).

Concluziile prezentate de BCE şi CE în Rapoartele de convergenţă (CE, 2022d) publicate la data de 1 iunie a.c., care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro – converg în totalitate: (i) numai Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a preţurilor; (ii) toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE); (iii) Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc criteriul cursului de schimb; (iv) Bulgaria, Croaţia, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung; (v) Croaţia îndeplineşte cele patru criterii de convergenţă nominală, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele TFUE”, se spune în document, scrie RomâniaTV.

Ca referință, la momentul de față, doar Bulgaria speră să mai treacă la euro în următorii ani, în timp ce Polonia, Cehia și Ungaria nu mai au o prioritate din acest scop. „În timp ce autorităţile din Bulgaria reiterează obiectivul de aderare la zona euro în anul 2024, în alte state membre din afara zonei euro – Polonia, Cehia, Ungaria – parcursul către moneda unică europeană nu pare să constituie o prioritate în actuala conjunctură, atenţia fiind puternic focalizată pe gestionarea crizei energetice şi a impactului economico-social al războiului din Ucraina, precum şi pe eforturile de stăvilire a inflaţiei şi evitare a unei recesiuni puternice”, mai subliniază autorii.