Guvernul are în plan finalizarea noii legi a salarizării unitare până în septembrie. Modificările vor aduce reduceri de venituri pentru bugetari și vor plafona sporurile la 20% din salariu. Scopul este eliminarea inechităților din sistemul de salarizare. Legea pensiilor va fi adoptată cât mai rapid posibil și va fi discutată cu sindicatele.
Sute de mii de români ar putea fi afectați de măsuri de reducere a salariilor, întrucât sporurile vor fi limitate la 20%. Veniturile care depășesc salariul președintelui, adică 25.000 de lei brut, vor fi supuse unui impozit suplimentar. În plus, salariile din sectorul public vor fi recalculate, iar legea include o nouă grilă de salarizare, într-un context în care au avut loc proteste în domeniul educației și al sănătății.
Există totuși unele inechități care nu vor fi rezolvate. Reprezentanții sindicali spun că nu toți angajații din sectorul public au atins nivelul maxim de venit prevăzut în grilă. Mai mult, legea salarizării unitare nu se referă la salariul minim brut actual de 3.000 de lei, ci la 2.850 de lei. Prin urmare, pe lângă limitarea sporurilor, nici raportarea la salariul minim nu este actualizată.
„Principiul de la care plecăm în construirea grilei de salarizare viitoare din viitoarea lege a salarizării unitare este plecarea de la salariul mediu brut aflat în plată și utilizat la construirea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru debutant așa va fi”, spune ministrul Marius Budăi înainte de a-şi da demisia.
„Cei 20% se raportează la salariul lucrătorului. Legea 153 dă posibilitatea acordării sporurilor în cuantum de 30% din total buget de salarii. Ceea ce este o diferență foarte mare”, a declarat Horațiu Raicu, secretar general Blocul Național Sindical, pentru Euronews.ro
Dacă ne referim la bugetul administrației centrale al Ministerului Culturii, suma de 5.000.000 de lei ar putea reprezenta fondul anual pentru sporuri. Luând exemplul unui inspector superior, conform noilor reguli, sporurile nu pot depăși 600 de lei la un salariu net de 3.000 de lei.
Criticile economiștilor se referă la faptul că aceste sporuri erau considerate o metodă de creștere mascată a veniturilor în sectorul bugetar. Acest lucru a condus la o anomalie sistemică în care angajații de birouri primesc sporuri pentru condiții vătămătoare. Experții în fiscalitate consideră că plafonarea sporurilor este doar un exercițiu de imagine.
„Sunt foarte mulți oameni care au fost angajați în utlimii doi ani și nu prea fac nimic prin ministere. E complet nefezabil să credem că vor avea loc restructurări semnificative pe partea de cheltuieli de personal din cauză că vin alegerile”, spune Gabriel Biriș, expert în fiscalitate.
Plafonarea poate conduce la apariția unor noi inechități, în sensul că nu va permite o creștere a veniturilor pentru acele persoane care se confruntă cu condiții de muncă dificile.
Între 15 iulie și 1 septembrie, se vor discuta noile modificări ale legii salarizării unitare cu sindicatele. Propunerea va trece apoi de Guvern și va fi înaintată Parlamentului. Guvernul vizează un deficit de 4,4% din PIB la finalul anului. Impozitarea progresivă va fi introdusă după implementarea unui sistem digital de monitorizare a veniturilor, care nu se limitează doar la salarii.