Scenariul trimis deja Guvernului într-un studiu, evocă posibilitatea unor creșteri masive de prețuri pentru produsele energetice care au la bază combustibili fosili, motivația principală fiind, din câte se pare, necesitatea de a reduce emisiile. Creșterile de preț, la care ar urma să se ajungă prin înăsprirea taxării, ar urma să se facă treptat, de la anul până în 2030.
Scumpirile prognozate la nivelul anului 2030, în scenariul cu cele mai mari creșteri, pentru tot ce înseamnă energie: Cărbune – 113%; Motorină – 62%; Energie electrică – 7%; Benzină – 50%; Kerosen – 54%; GPL – 34%; Gaze naturale – 32%; Petrol – 51%, arată Economica.
Potrivit experților Băncii Mondiale, creșterile de prețuri ar trebui să înceapă încă de anul viitor și să fie în trepte, și tot din același an ar trebui să înceapă să fie taxat și carbonul:
“România trebuie să ia măsuri decisive pentru a respecta angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris.
Pe baza Instrumentului de evaluare a politicilor climatice (IEPC) al Băncii Mondiale (BM)-Fondul Monetar Internațional (FMI), nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) pentru 2030, presupus de contribuția stabilită la nivel național (CSN) a țării, se ridică la 74 de milioane de tone de echivalent dioxid de carbon (CO2e), în timp ce se așteaptă ca România să emită 101 milioane de tone de echivalent CO2 în“scenariul de referință” în același an.
Astfel, emisiile de GES din 2030 trebuie să scadă cu aproximativ 27% pentru ca România să își îndeplinească CSN, ceea ce ar necesita un efort substanțial în ceea ce privește reforma prețurilor la energie (și politicile conexe de atenuareaschimbărilor climatice).
În mod specific, folosind IEPC, această secțiune estimează prețul carbonului compatibil cu CSN pentru România la 185 USD reali 2021/tonă echivalent CO2 în 2030.