Furnizorii concurenţiali de energie electrică, puşi în faţa unui potenţial cadru de reglementare ostil afacerilor lor, iau în calcul un scenariu horror pentru clienţii casnici, în plină iarnă. Teoretic, ar fi afectate jumătate de milion de gospodării din România.
Vinerea trecută, la sediul Autotrităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a avut loc o discuţie între reprezentanţii instituţiei, care trebuie să creeze cardul de reglementare al pieţei de energie după apariţia celebrei OUG 114/2018, şi actorii din piaţa de energie.
Instituţia a dorit să afle opiniile companiilor din piaţa înainte de a elabora cadrul de reglementare, care este oricum dezavantajos pentru toată piaţa, şi, potrivit unor surse care au participat la discuţie, s-a evocat, la nivel de scenariu, chiar posibilitatea ca furnizorii concurenţiali să renunţe la clienţii casnici pe care îi au, de bunăvoie.
“A fost prezentat chiar scenariul ca furnizorii concurenţiali să denunţe contractele cu clienţii, pentru a mai putea salva câte ceva. Clienţii trec automat în regim de furnizare e ultimă instanţă la FUI (furnizorii de ultimă instanţă Enel, E.On, CEZ, Electrica-n.red.), furnizorii rămân cu energia achiziţionată înainte de la producători pentru aceşti consumatori, şi o pun pe piaţa care va mai rămâne acum, cu ceva profit, pentru că preţurile de achiziţie sunt mai mici decât preţurile pieţei de acum”, potrivit unor surse citate de economica.net.
Conform OUG 114, ANRE este obligată să reglementeze atât tarife finale pentru populaţie, cel puţin cea care a rămas în regim de serviciu universal la cei patru FUI, cât şi să selecteze producătorii de energie, cu cantităţile aferente, care să livreze această energie pentru populaţie, şi să stabilească pentru ei un preţ de vânzare a energiei.
Cel mai probabil, cea mai mare parte a energiei va fi asigurată de cei mai ieftini producători, Nuclearelectrica şi Hidroelectrica. Logica OUG 114 este de reducere a facturii consumatorului final, iar cel mai probabil ANRE le va stabili un preţ mult sub cele de piaţă, adică o sumă între costurile de producţie (cerute deja de ANRE tuturor) plus o marjă “rezonabilă”, care ar putea fi de maximum 5%.
În România sunt aproape 9 milioane de consumatori casnici, iar din ei circa 7 milioane sunt încă alimentaţi de FUI în regim de serviciu universal, cu preţuri avizate şi acum de ANRE, iar restul de aproape două milioane sunt pe piaţa concurenţială.
Or, cei 7 milioane vor avea practic parte de o factură ceva mai mică, în spiritul OUG 114, iar restul de două milioane pot oricând trece înapoi în regium reglementat, alăturându-li-se celor 7 milioane, în 21 de zile, fără să plăteasccă penalităţi.
În acest caz, furnizorii lor se vor trezi că au rămas fără clienţi, dar au energia cumpărată deja pentru ei. Or, ca să nu rezilieze contractele cu producătorii, care sunt purtătoare de penalităţi mai mari (echivalentul energiei contractate timp de o lună, în general), vor prefera să anunţe că nu-şi mai pot onora contractele cu clienţii, soluţie care ar fi mai ieftină pentru ei.
Oamenii vor fi automat preluaţi de cei patru FUI, la preţuri care, acum, se anunţă mai bune, iar furnizorii vor vinde energia cumpărată anterior pe pieţele OPCOM, şi vor face şi profit: preţurile de vânzare sunt mai bune acum decât atunci când au cumpărat ei pentru clienţii lor.
Evident, nu este o soluţie de dorit pentru nimeni, iar discuţia a apărut tocmai pentru a arăta că sunt riscuri foarte mari legate modul în care va fi operată viitoarea reglementare de către ANRE.
Acum, din cele circa 2 milioane de clienţi pe reglementat, aproape 1,5 milioane sunt la Enel, în regim concurenţial (furnizorul a derulat o campanie agresivă în acest sens), iar jumătatea de milion rămasă au contracte cu ceilalţi.
Potrivit unor surse din ANRE, care au intuit că va apărea această problemă, înainte de întâlnirea de vineri, viitoarea reglementare ar putea viza şi piaţa concurenţială.
Potrivit acestora, ANRE va emite un prim proiect de ordin pe această temă până pe 18 ianuarie.