Cum va fi afectată România de introducerea salariului minim european
La nivelul Uniunii Europene a fost deschisă, de către Partidul Socialist European, o discuție privind introducerea unui salariu minim pentru toate statele membre, iar variantă propusă cuprinde un salariu care să reprezintă 60% din salariu mediu brut.
În acest context, preşedinte de onoare al Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Niculescu, a avertizat că România este ţara cu cea mai mică pondere a salariului minim în cadrul salariului mediu net, de numai 39%, iar introducerea unui salariu minim la nivel european poate însemna un impact economic şi social deosebit de intens şi cu efecte atât liniare cât şi conjugate greu de anticipat.
„Primele reacţii ale ţărilor Uniunii Europene referitoare la introducerea unui salariu minim la nivel european, respectiv 60% din salariul mediu, au fost ambivalente, şi pozitive şi negative, dar foarte multe ţări au susţinut că vor exista multe efecte negative. Printre acestea menţionam: închiderea firmelor care nu pot susţine creşterea salarială, migrarea companiilor multinaţionale din statele unde va creşte prea mult în alte zone, inclusiv în afara UE, şi creşterea inflaţiei”, a declarat Ovidiu Nicolescu, într-o conferinţă de presă.
În schimb, Franța ar fi într-o situație foarte bună odată introdus acest salariu minim deoarece acesta depășeste deja ponderea de 60%.
„Franţa are un salariu mediu net foarte mare, de 2.225 de euro în 2019, al doilea după Germania, şi pentru că salariul minim net reprezintă 62,29% este deja peste procentul acesta. Dacă se aplică această măsură, Franţa nu are probleme de consecinţe negative, ci numai pozitive. Dacă ne uităm la Germania, salariul mediul net este puţin mai mare, de 2.439 euro, dar salariul minim este de 47%, deci ar urma o creştere de aproape 13 procente. Germania se va confrunta astfel cu nişte situaţii deosebite. Dacă ne uitam şi la România, ea este ţara cu cea mai mica pondere a salariului minim în cadrul salariului mediu net, de 39,58%%, mai mică decât în Bulgaria (47,63%) şi Ungaria (44,58%). Cu cât diferenţa este mai mare cu atât vor fi probleme mai mari. Având 39% trebuie să ajungem la 60% vă daţi seama că o creştere cu peste 20 de procente înseamnă un impact economic şi social deosebit de intens şi cu efecte atât liniare, cât şi conjugate greu de anticipat”, a adăugat Nicolescu.
Propunerea de introducere a unui salariu minim la nivel european aparţine socialiştilor europeni, prin care se doreşte stabilirea unui mod de calcul al salariului minim unitar la nivel european care să garanteze o serie de salarii minime adecvate.
Prin introducerea salariului minim european se urmăreşte: stoparea migraţiei forţei de muncă, îmbunătăţirea nivelului de trai şi crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea viitoarei forţe de muncă.
Potrivit CNIPMMR, deşi la prima vedere această iniţiativă pare că va avea efecte pozitive pentru statele membre, în special pentru ţările mai slab dezvoltate din UE şi pentru cetăţenii europeni cărora li se garantează un nivel de trai satisfăcător, iar membri ai Comisiei Europene dau garanţii că, la stabilirea salariului minim se vor lua în calcul condiţiile economice şi sociale din fiecare stat membru, precum şi legislaţia internă cu privire la stabilirea nivelului salariului minim garantat, sunt ţări care privesc cu scepticism această problematică, analizând îndeaproape efectele negative pe care le poate avea.