Discuţiile purtate între oficialii din Ministerul Muncii cu reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor pe tema salariului minim de anul viitor au durat trei luni. Ulterior, remierul Ludovic Orban a subliniat că „trebuie luat în calcul compensarea cu inflaţia şi indicele de productivitate”.
Premierul Ludovic Orban a transmis, în cadrul consultărilor pe care le-a avut luni cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, că salariul minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei.
„Suntem adepţii unui mecanism de creştere care să se bazeze pe realităţile economice, respectiv rata inflaţiei, creşterea productivităţii şi alţi factori economici. Obiectivul nostru este să nu fie afectate locurile de muncă, mai ales în această perioadă în care companiile se confruntă cu dificultăţi din cauza crizei sanitare”, a afirmat şeful Executivului.
În ce priveşte schema de muncă flexibilă şi şomajul tehnic, ministrul Muncii a spus că aceasta a fost pusă în dezbatere publică, în prezent proiectul fiind în analiza ministerelor avizatoare. „Am finalizat o prima variantă”, a spus ministrul. Violeta Alexandru.
Anul trecut, salariul minim pe economie a fost de 2.080 lei, iar în 2018 (anul în care contribuţiile sociale s-au transferat în sarcina angajatului), de 1.900 de lei.
Foto: Adevarul
O poziție similarăpe acest subiect a avut și ministrul Finanțelor, liberalul Florin Cîțu.
Întrebat despre formula de calcul pentru salariul minim pe economie, Cîțu a răspuns:„Noi avem acelaşi principiu ca anul trecut. Vrem ca salariul minim să fie legat cumva de evoluția economiei, de productivitate. Este ceea ce noi am propus anul trecut şi vom face şi în continuare”.
Tot luni seară, Florin Cîțu a prezentata treia rectificare bugetarăadoptată de Guvern.
„Prin această rectificare, deficitul bugetar pentru anul 2020 a fost majorat la 9,1% din PIB, respectiv 96 de miliarde de lei, construit pe o contracţie economică de 4,2% şi un PIB nominal de 1.050 miliarde lei. Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 5 miliarde de lei, din care 4,2 miliarde de lei provin din diminuarea veniturilor bugetului general consolidat şi 0,8 miliarde prin majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat”,a declarat ministrul Finanțelor.
El a mai precizat că, prin această rectificare, e asigurată finanțarea în continuare a proiectelor de investiții.
Într-o analiză privind noua rectificare bugetară, Consiliul Fiscal a estimat că deficitul bugetar pe 2020, potrivit metodologiei cash, va fi în jur de 9,8% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale peste estimarea Ministerului de Finanțe. Acesta a mai precizat că, dincolo de cheltuielile de moment generate de epidemie, care vor subția bugetul și anul viitor, „o foarte mare parte a deficitului bugetar este de natură structurală şi se va manifesta şi în viitor”. De altfel, instituția a formulat șicâteva soluții.