Salariile scad pentru 40.000 de bugetari. Olguța: Scăderea era cunoscută din momentul dezbaterii în Parlament

Lia Olguța Vasilescu vine cu noi explicații în scandalul legat de scăderea salariilor în sistemul bugetar. Ministrul Muncii a transmis că scopul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost să înlăture anumite disfuncționalități. De exemplu, faptul că erau bugetari care aveau salariul mai mare decât al președintelui României.

Olguța Vasilescu susține că, prin legea 153/2017, președintele țării va avea cel mai mare salariu, urmând ca până în 2022 întreg sistemul de salarizare să fie complet echilibrat.

Printre cei care pierd bani la salarii sunt grefierii. Ministrul le transmite acestora că este deschis discuțiilor, dar scăderea salariilor era cunoscută din momentul dezbaterii în Parlament.

Politică - 19 dec, 20:57

Cutremur în sistemul bugetar. „Ordonanța-trenuleț” îngheață angajările la stat și majorările salariale. Ce măsuri drastice urmează să fie luate de Guvern

Între timp, România TV anunță că aplicarea cumulată a legii salarizării şi transferul contribuţiilor la stat va conduce la o scădere a salariilor pentru 4% dintre angajații bugetari, adică aproximativ 40.000 de persoane. Asta deși Olguța Vasilescu anunțase că pentru ”foarte puțini” bugetari vor exista reduceri de salarii.

Comunicatul de presă al Ministerului Muncii:

”Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a început să producă efecte din data de 1 iulie 2017.

Scopul actului normativ a fost echilibrarea sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncționalități majore, în sensul că pentru aceleași funcții și atribuții, funcționarii din instituțiile statului aveau salarii diferite.

Spre exemplu:

– un director executiv gradul II, la APIA avea un salariu brut de 12.371 lei;

– un director executiv, grad II, la Garda de Mediu avea un salariu brut de 4.172 lei.

Alt exemplu:

– un consilier ministru la Ministerul Muncii avea un salariu brut de 6.700 lei;

– un consilier ministru la Ministerul Sănătății avea un salariu brut de 12.000 lei.

În același timp, raportul între cel mai mic salariu din sistemul bugetar și cel mai mare era de 1 la 18, mulți dintre bugetari având salarii mai mari decât președintele României. Prin Legea 153/2017 s-a consfințit ca cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie al președintelui României, iar raportul a devenit de 1 la 12. Din acest motiv s-a luat măsura ajustării tuturor salariilor care depășeau indemnizația președintelui României, în general a celor cu funcții de conducere.

O altă inechitate, care nu avea legătură cu indemnizațiile de conducere, era la nivelul salariilor IT-iștilor din diferite instituții.

De exemplu:

– un IT-ist la ANPIS avea un salariu brut de 4.019 lei;

– un IT-ist la ICCJ avea un salariu brut de 9.322 lei.

Prin urmare, măsura a fost și de ajustare, în sensul în care, în anul 2022, toți IT-iștii vor avea un salariu brut de 9.300 lei, ceea ce duce la o ușoară diminuare în cazul celui de la Justiție și la o creștere cu 67% în cazul celui de la ANPIS.

În anul 2022, tot sistemul de salarizare va fi complet echilibrat: cei aflați în baza de jos a piramidei salariale vor avea creșteri treptate, în unele cazuri duble față de nivelul lunii iunie 2017, cei de la jumătatea piramidei salariale vor avea creșteri mai mici sau vor stagna, iar pentru aproximativ 3% dintre bugetari s-au operat ajustări, astfel încât niciun bugetar să nu mai depășească președintele României, iar pentru muncă egală să fie salarii egale în toate cazurile.

De altfel, faptul că de la 1 ianuarie 2018 salariile foarte mari vor scădea a fost cunoscut încă din momentul dezbaterii Legii 153/2017 în Parlamentul României, în luna iunie 2017.

În ceea ce privește salariile grefierilor, MMJS a solicitat și primit de la Ministerul Justiției lista cu salariile în plată la categorii de personal din sistemul Justiției și a operat modificări salariale pentru grefieri între 23% și 91%, până în 2022, etapizat.

În ceea ce privește transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, întreg sistemul public beneficiază de o majorare de 25%, de la 1 ianuarie 2018, care acoperă procentul aferent contribuțiilor plătite de angajator, motiv pentru care nu există posibilitatea ca venitul net al vreunui angajat cu normă întreagă, din sistemul bugetar, să scadă, cu excepția celor 3% care au suferit ajustările salariale amintite.

În același timp, angajaților cu normă parțială din sistemul bugetar li se aplică efectele OUG referitoare la plata contribuțiilor la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce duce la diminuări de venituri, motiv pentru care ministerele de resort vor lua măsuri pentru a li se constitui o normă întreagă.

Menționăm că reprezentanții grefierilor nu au contactat, până la acest moment, MMJS pentru vreo discuție legată de motivele unor eventuale scăderi de salarii.

MMJS este deschis oricărei discuții în vederea clarificării subiectului în cauză, cu atât mai mult cu cât doar grefierii care se regăsesc în structura anumitor Curți de Apel au anunțat proteste din cauza scăderilor salariale”.