EXCLUSIV // Ministrul Roxana Mânzatu explică de ce nu sunt folosite fondurile europene pentru construcţia autostrăzilor: „Investiţiile depăşesc resursele din bani europeni”

EXCLUSIV // În contextul în care Guvernul Dăncilă a aprobat în anul 2018 mai multe proiecte strategice de investiţii care urmează a fi atribuite în parteneriat public-privat, ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, a explicat în exclusivitate pentru B1.RO de ce nu sunt folosite în acest sens fondurile europene disponibile pentru România.

Ea a precizat că pentru următorii ani, banii europeni pentru infrastructura de transport nu vor putea acoperi necesarul de investiţii care ajunge în cazul României la 35 de miliarde de euro. În acest context, Guvernul României este nevoit să găsească alternative, cum suntalocărilede la buget sau parteneriatul public-privat.

“La ultima reuniune cu Comisia Europeană, Ministerul Transporturilor a prezentat o situaţie privind necesarul de investiţii în infrastructura de transport a României în următorii 10-12 ani . Acesta este de 35 de miliarde de euro în contextul în care resursele financiare din bani europeni pentru infrastructura de transport sunt mult mai mici. Pentru 2021-2027 vom beneficia de circa 6 miliarde de euro. Diferenţa va trebui deci acoperită fie din resurse de la bugetul de stat, fie din alte mecanisme, gen parteneriatul public-privat. România trebuie să investească în infrastructura de transport dincolo de banii europeni disponibili. E clar că investiţiile necesare depăşesc resursele financiare din bani europeni. Atunci este important cred să se folosească toate mecanismele, bani europeni, buget de stat, parteneriat public-privat şi alte forme care pot acoperi acest necesar de investiţii”, a explicat Roxana Mînzatu.

Pe de altă parte ea a precizat că România şi-a asumat ca obiectiv o rată de absorbţie a fondurilor europene între 36% şi 38%,

“Ţinta de absorbţie este cea stabilită de Guvern la începutul acestui an prin Memorandum. Ar însemna undeva între 36% şi 38%. Conform sumelor asumate de Guvernul României, eu trebuie să lucrez către această ţintă împreună cu miniştrii de la Agricultură şi Dezvoltare Regională. În prezent suntem undeva între 32% şi 33%. Realitatea este că tot proiectele mari de infrastructură din zona de transport sunt cele care trebuie să ne asigure facturile, cheltuielile în această toamnă pe care să le declarăm la Comisie:CFR, CNAIR, Metrorex. Îi monitorizăm şi colaborăm, mergem şi pe şantier, facem tot ce putem pentru a-i sprijini să poată avea plăţi şi să le putem declara Comisiei”, a mai declarat Roxana Mînzatu.

În anul 2018 Guvernul României a aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 357/2018proiectele strategice de investiții în parteneriat public-privat, pregătite și atribuite în anul 2018 de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze. În domeniul transporturilor acestea vizează:

1. Autostrada Ploiești-Brașov, în lungime de 109,3 km, obiectiv inclus în Master Planul de Transport prin care se realizează legătura dintre București și Brașov, prin conexiunea cu autostrada București-Ploiești.

2.Autostrada București – Craiova – Calafat – Drobeta-Turnu Severin – Lugoj, denumită și „Autostrada Sudului”, în lungime de aproximativ 550 km, care asigură conectivitatea între București și granițele de sud și de vest ale României, cu Bulgaria prin intermediul podului de la Calafat, respectiv Serbia, implicit cu sudul și vestul Europei, traversând zona istorică a Olteniei.

3.Autostrada Târgu-Neamț – Iași – Ungheni, în lungime de circa 100 km, obiectiv inclus în Master Planul de Transport, face parte din Coridorul V ce constituie legătura Moldovei cu Transilvania și Europa, reprezentând parte din conexiunea est-vest a României și se racordează la sectoare de autostradă construite deja sau aflate în diverse faze de implementare.