Românul mediu alocă anual doar 2 euro pe mâncarea bio, cel mai puțin din UE

România a adoptat primul său plan de acțiune abia în mai 2023, deși a are a opta cea mai mare cheltuială în cadrul PAC pentru conversia la sau menținerea practicilor agricole ecologice în perioada 2014-2022, potrivit unui raport al Curții Europene de Conturi.

România nu are niciun obiectiv setat pentru 2030

Începând din 2004, în vederea creșterii eficienței sprijinului public pentru agricultura ecologică, Comisia Europeană a încurajat statele membre să elaboreze planuri de acțiune naționale pentru acest sector agricol, arată Economica.

Până acum, nu a fost introdusă nicio obligație legală în acest sens, iar Comisia nu monitorizează sistematic adoptarea acestor planuri, dar chiar și așa unele state membre și-au luat angajamentul de a dezvolta sectorul produselor ecologice.

Curtea a constatat că, în cadrul Politicii Agricole Comune ( PAC), referitor la agricultura ecologică, România și-a setat ca obiectiv pentru 2027 un target deja atins în 2021, respectiv ca ponderea suprafețelor cultivate în sistem ecologic să ajungă la 4,5% din total suptrafață folosită în agricultură ( față de 5,1% cât are acum).

În plus, România nu are niciun obiectiv setat pentru 2030, iar pentru 2027 obiectivul național ( ce poate fi finanțat din bugetul României) este de aproximativ 6%.

La nivelul UE, obiectivul aferent PAC pentru 2027 este ca 10% din suprafața sa agricolă să fie utilizată pentru agricultura ecologică, iar obiectivul național pentru 2030 este ca ponderea să ajungă la 25%.

Austria are cel mai ambițios target național, de 35% până în 2030. iar Malta cel mai puțin ambițios ( 5%).

Pentru a sprijini agricultura ecologică, în cadrul PAC 2023-2027, România finanțează fermierii prin FEADR (plăți pentru angajamente multianuale de agromediu și climă).

Acum, în România, 5,1% (644.500 hectare) din cele 12,6 milioane de hectare utilizate în agricultură sunt cultivate în sistem ecologic de 13.000 de fermieri înregistrați.

În Polonia, ponderea este de 3,9% (554.600 hectare), în Sicilia 28,8% (387.200 hectare), în Campania 19,7% ( 516.500 hectare) și în Austria 25,7% (680.900 hectare).

România consumă cele mai puține produse ecologice din UE

România a finanțat pășunile ecologice dar nu și animalele. Efectivele de pe terenurile ecologice au scăzut cu 75%
Totodată, în România, Curtea a constatat că, deși suprafața pajiștilor ecologice și suprafața furajeră cultivată ecologic a crescut de peste două ori în perioada 2014-2021, numărul animalelor crescute pe pășuni ecologice a scăzut cu 75 %.

În 2022, produsele ecologice reprezentau aproximativ 4 % din totalul pieței alimentare din UE, generând vânzări de 45 de miliarde de euro. Între 2014 și 2022, vânzările de produse ecologice din UE au crescut de peste două ori.

Cu toate acestea, persistă diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește consumul de produse ecologice. În 2022, intervalul a fost de la 2 euro pe cap de locuitor cheltuiți în România la 365 euro pe cap de locuitor în Danemarca.