În luna iunie, prima în care TVA-ul la alimente a fost de 9 la sută, s-a înregistrat o îmbunătățire a indicatorului privind dorinţa de cumpărare, arată un studiu realizat de GfK. Studiul mai relevă că românii sunt printre cei mai optimiști când vine vorba de previziunile economice, dar, din cauza veniturilor mici, apetitul lor de consum este unul foarte scăzut.
”Standardul de viaţă în ţările din Europa de Est continuă să rămână foarte scăzut. Veniturile sunt suficiente doar pentru a permite angajaţilor să îşi plătească nevoile zilnice. Prin urmare, nu este nicio surpriză că tendinţa de cumpărare (în România – n.red.) rămâne în intervalul negativ cu -11,5 puncte, cu toate că a crescut cu 4,7 puncte în al doilea trimestru. Achiziţiile majore continuă să rămână aproape imposibile pentru majoritatea românilor“, arată compania de cercetare de piață.
Chiar și așa, România rămâne una dintre cele mai optimiste state europene, alături de Germania, Olanda și Spania, atât în privința economiei, cât și a veniturilor. Optimismul este greu de explicat, însă, având în vedere că România continuă să fie, alături de Bulgaria, una dintre cele mai sărace state din Europa. Salariul mediu net al unui român este de 380 de euro, adică este de două ori mai mic decât al unui polonez sau ceh și de opt ori mai mic decât al unui german.
O dorință scăzută de cumpărare există și în state precum Spania, Grecia și Portugalia. Dacă în aceste trei țări problema este legată de nivelul ridicat al șomajului, la români puterea slabă de cumpărare este cea care determină nivelul scăzut al dorinței de consum.
”Consumatorii români se aşteaptă în continuare la o creştere economică pozitivă. Cu toate că previziunile economice au scăzut cu 1,1 puncte până la nivelul actual de 21,3 puncte în al doilea trimestru, s-a înregistrat un câştig important de aproape 32 de puncte în comparaţie cu luna iunie 2014“, se mai arată în studiul GfK.
”Negocierile îndelungate între Grecia şi creditorii săi au influenţat în mod clar starea de spirit a consumatorilor din majoritatea ţărilor europene în al doilea trimestru al acestui an. În special în ţările Europei de Est însă, criza dintre Rusia şi Ucraina joacă, de asemenea, un rol important”, mai relevă GfK.