În acest moment, capacitatea de export este undeva în jurul a 3.000 MW. Așa a apărut proiectul privind Interconectorul de Înaltă Tensiune în Curent Continuu (HVDC) de 5.000 MW, pentru care au loc frecvent întâlniri între reprezentanții conducerii companiilor Transelectrica, Taqa, Meridiam, Fluor și E-Infra.
Toată această dezvoltare are loc în lipsa unei strategii energetice naționale, fapt care poate crea premisele unei evoluții haotice a sectorului energetic.
Pe de altă parte, s-ar putea dubla necesarul de consum al gazelor naturale, ceea ce înseamnă creșterea nevoii de importuri. Aceasta în condițiile în care la nivelul UE, gazul este considerat combustibil de tranziție către energia verde.
Mai simplu spus, vom avea prea multă electricitate, care va trebui exportată, și prea puține gaze, care vor trebui importate.
România nu are o strategie energetică actualizată, ultima fiind realizată în 2007, fiind cu mult depășită de viziunea și ultimele reglementări europene, arată Hotnews.
În ciuda faptului că lipsește o strategie națională, oficialii Guvernului vorbesc despre faptul că România va ajunge hub energetic pentru Europa.
Dar ce înseamnă revoluția energetică în opinia ministrului Burduja? Acesta a vorbit vinerea trecută, în cadrul unei conferințe de la Berlin, despre contracte pentru diferență care vor fi scoase la licitație, până la finalul anului, fiind vizate proiecte privind producerea de energie eoliană și solară onshore.
Schema contractelor pentru diferență (CfD) va implica două runde de licitații, prima la finalul anului, fiecare cu oferte separate pentru tehnologiile de producere de energie eligibile – eoliană onshore și solar fotovoltaică – cu o capacitate totală de 5.000 MW.
Ministrul a mai vorbit și despre faptul că „vom avea reactoare nucleare suplimentare”. Reamintim că România, prin intermediul companiei de proiect RoPower, fondată de Nuclearelectrica și Nova Power & Gas (parte a grupului E-Infra), este prima țară din Europa și a doua din lume, după Statele Unite, care implementează tehnologia SMR a NuScale, cu o centrală cu 6 module și o capacitate instalată de 462 MW.
În ultimul an și jumătate, sectorul energetic a început să fie inundat de investiții în energia regenerabilă, mai ales pe zona de fotovoltaice, chiar și prin instalarea de panouri solare. De altfel, distribuitorii de energie chiar se plâng că din cauza avalanșelor de racordări se pot produce dezechilibre în rețeaua energetică, insuficient dezvoltată pentru a primi brusc cantități prea mari de energie.
Fenomenul instalării de panouri fotovoltaice de către prosumatori a luat o așa de mare amploare, încât anul viitor am putea avea o putere instalată de 2.000 MW, aproape cât trei reactoare nucleare de la Cernavodă. Deja, autoritățile se gândesc la impunerea unui prag pentru capacitatea panourilor fotovoltaice instalate de prosumatori.
În plină avalanșă de proiecte pe energie verde, apar și cele care vor folosi un combusibil de tranziție: gazul natural. Mai exact, în România se construiesc centrale electrice pe gaze de mari capacități. Noua termocentrală de la Mintia, care urmează să fie construită de investitorul Mass Global Energy Rom, va avea 1.500 MW.
Centrala de la Iernut, cu o capacitate de 430 MW, ar trebui finalizată până în decembrie 2024 de către spaniolii de la Duro Felguera. Centralele de la Turceni și Ișalnița vor avea 475 MW, respectiv 850 MW, proiectele fiind trecute în planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, care trebuie să renunțe, treptat, la producția de energie pe cărbune.
În condițiile în care gazul a fost declarat combustibil de tranziție, ne-am aștepta ca investițiile în capacități mari consumatoare de gaze pe termen lung să fie mai temperate. În schimb, în România se construiesc centrale electrice pe gaze de mari capacități și se extind rețelele de gaze.