Ajutorul financiar pe care țările care contribuie la bugetul Uniunii Europene îl acordă României este unul concret și marchează un plus de 16,5 miliarde de euro, cât costul total al autostrăzilor și drumurilor puse pe hârtie din România.
După ce România a semnat acordul de aderare la Uniunea Europeană, în aprilie 2005 și până în septembrie 2016, statul român a primit 39,8 miliarde de euro bani europeni în fonduri structurale pentru dezvoltare rurală și plăți directe în agricultură, plătind contribuția obligatorie de 1% din Produsul Național Brut de 13,7 miliarde de euro, cu un sold pozitiv de peste 26 de miliarde de euro, informează ZF.
Pentru următorii 20 de ani, România are un necesar de finanțare pentru infrastructură de 126 de miliarde de euro, după cum arată strategia de dezvoltare teritorială a României, „România policentrică 2035”. Pentru autostrăzi este nevoie de 13 miliarde de euro, pentru drumurile expres, 10 miliarde de euro, drumurile comunale – 4,7 miliarde de euro, căile ferate – 14 miliarde, metroul bucureștean, 10 miliarde de euro, porturile de 3,4 miliarde de euro, infrastructura de apă-canal, 23 de miliarde de euro, Delta Dunării de un miliard de euro, necesități imense, care nu pot fi susținute doar din bani europeni.
26 de miliarde de euro primiți de la Uniunea Europeană înseamnă jumătate din bugetul statului în anul 2015. Unele străzi din sate și comune au fost asfaltate, iar poporul are gaze naturale și apă curentă din acești bani. Cum se face că am primit bani, dar am realizat lucruri puține? Motivul îl reprezintă faptul că, pe măsură ce banii europeni veneau, cheltuielile statului pentru investiții au scăzut. Cheltuielile de investiții estimate inițial se dovedeau întotdeauna mai mici. De exemplu, din totalul cheltuielilor, din 37,7 doar jumătate ar urma să vină din bugetul, restul venind din fonduri UE. Cum însă fondurile UE nu au venit așa cum se aștepta, cheltuielile totale cu investițiile au scăzut cu 9% în primele nouă luni din 2016.
Fondurile UE ar trebui să ajute în punctele cheie, fiind destinate să suplimenteze sumele alocate de stat și nu să le înlocuiască. Dar guvernele succesive au înlocuit investițiile din buget cu investițiile din bani europeni. Cele peste cinci miliarde de euro primite de la UE în primele nouă luni din 2016 înseamnă aproape jumătate din banii pe care statul îi plăteşte anual pe salariile bugetarilor.
Fără ei, salariile bugetarilor ar fi fost astăzi cu 10-20% mai mici, având în vedere că statul s-a retras din investiţii – mizând pe banii UE – ca să majoreze alte cheltuieli, între care salariile.