România, printre ultimele țări în Europa după contribuția sectorului ospitalității la PIB

România este printre ultimele țări în Europa după contribuția pe care sectorul ospitalității o are la Produsul Intern Brut (PIB), potrivit studiului EY The Hospitality Sector in Europe, citat de Mediafax.

Industria ospitalităţii (hoteluri, restaurante, planificare de evenimente, transport) a avut, în mod direct sau indirect, o contribuţie de 1.000 de miliarde de Euro la economia europeană în anul 2010.

Conform studiului, sectorul ospitalităţii a contribuit cu 126 de miliarde de Euro la bugetele de stat prin taxele plătite şi a oferit locuri de muncă pentru aproximativ 16,6 milioane de persoane în Uniunea Europeană – unul din 13 locuri de muncă din Uniune este în industria ospitalităţii.

România ocupă locul 27 dintre cele 31 de ţări analizate după contribuţia sectorului la PIB în anul 2010, cu 2.1%. Acelaşi sector contribuie la PIB-ul Bulgariei de două ori mai mult, adică 4,2% din PIB. România este urmată în clasament de Slovacia, Cipru, Lituania şi Polonia.

Ţările cu o industrie a ospitalităţii generând o contribuţie semnificativă la PIB sunt cele cu tradiţie îndelungată în turism, precum Malta (7,9%), Grecia (6,5%) şi Spania (6,3%). La nivelul UE, media contribuţiei sectorului la PIB este de 3,7%.

În România, sectorul susţine (direct, indirect sau indus) 4,5% din numărul total al angajaţilor de la nivelul economiei şi are cel mai mare efect de multiplicare, după Turcia, din cele 31 de ţări analizate: 1,63 de Euro. Ceea ce înseamnă că, la fiecare 1 Euro cheltuit în acest sector, au fost investiţi alţi 1,63 de Euro în economie. Media UE a acestui indicator este 1,16 de Euro.

Industria ospitalităţii din România a crescut până la aproape 3 miliarde de Euro în 2008, dar a fost urmată de o scădere de 22% până la sfârşitul lui 2010, ajungând la 2,3 miliarde de Euro.

După 2010, sectorul românesc al ospitalităţii a continuat să se confrunte cu un mediu din ce în ce mai dificil, din cauza scăderii încrederii consumatorilor în economie şi a puterii de cumpărare, a creşterii TVA-ului şi a modificărilor legislaţiei din domeniu (cum ar fi interzicerea fumatului în anumite condiţii).