Bilanţul ultimului deceniu în care Traian Băsescu a fost preşedinte arată că PIB-ul (în termeni nominali), exporturile şi salariul mediu din România s-au dublat, în timp ce reţeaua de autostrăzi a crescut de trei ori, având la finalul anului trecut cu 431 kilometri în plus faţă de 2005, arată o analiză a ZF.
„Un om puternic. Un om cu influenţă şi la bine şi la rău. Probabil că România ar fi beneficiat mult mai mult de pe urma acestor două mandate dacă am fi avut o republică prezidenţială şi nu una parlamentară“, a spus de Ziua Naţională omul de afaceri Ion Ţiriac, despre mandatele preşedintelui Băsescu.
Pe de altă parte, lipsa locurilor de muncă şi dezindustrializarea din ultimul deceniu au „forţat“ peste 2,3 milioane de români să plece la muncă în străinătate, în încercarea de a dobândi un nivel de trai mai bun.
În opinia avocatului Valeriu Stoica, fost ministru al justiţiei, Traian Băsescu este „cel mai bun om politic din România, un om politic curajos, care ştie ce înseamnă singurătatea căpitanului de cursă lungă“.
De mandatele lui Băsescu se leagă şi arestarea sau deschiderea unor anchete penale pentru 18 foşti miniştri, dar şi aderarea la Uniunea Europeană începând cu anul 2007.
Cu toate acestea, indicatori precum gradul de urbanizare, care aproape că a stagnat în „era Băsescu“ sau natalitatea, care a scăzut la cel mai redus nivel de după al Doilea Război Mondial sunt rezultatele nefaste ale ultimilor zece ani. Iar aderarea României la spaţiul Schengen este probabil cel mai mare obiectiv ratat de către preşedintele Băsescu.
Pe lista problemelor lăsate în urmă de Băsescu se numără şi salariile a două categorii de angajaţi din sectorul bugetar: profesorii şi medicii. Dacă în 2005 un profesor câştiga cu 8% mai mult decât un angajat cu salariul mediu pe economie, iar un medic avea 91% din valoarea unui salariu mediu, situaţia s-a înrăutăţit în 2013, când atât profesorii, cât şi medicii au primit salarii, în medie, cu 10% mai mici decât restul salariaţilor.
De asemenea, volumul investiţiilor străine s-a redus şi el grav în vremea crizei, la un nivel anticipat de 2 miliarde de euro anul acesta, de la un vârf de 10 miliarde de euro în 2008.