România, în topul ţărilor care fraudează Uniunea Europeană

România se află în topul ţărilor care fraudează Uniunea Europeană. O spun chiar oficialii de la Bruxelles, în urma unui studiu realizat de Oficiul european de luptă antifraudă.

În fruntea acestui clasament, se află România, cu 225 de anchete, urmată de Germania şi Italia. Cu 142 de miliarde de euro subvenţii acordate în fiecare an, Uniunea Europeană a decis să înăsprească lupta contra deturnării de fonduri.

Raportul Comisiei Europene privind rapoartele de fraudare confirmă numărul mare de nereguli cu care se confruntă Germania. Totuși, acest lucru se explică prin faptul că Germania este cea mai populată ţară din Uniunea Europeană şi se află în centrul Europei, fiind expusă trazitului cu produse de contrabandă venite din Europa de Est.

Externe - 18 nov, 17:43

UE încă nu a înțeles limbajul puterii, spune șeful diplomației europene la încheierea mandatului: „Fiți mai uniți, luați deciziile mai rapid! Evenimentele nu așteaptă după voi”

La  fel ca în România sau Italia, și în Germania prevalează principiul legalităţii, astfel că orice problemă care rezultă dintr-o suspiciune de fraudă este rezolvată în instanţă.

În alte ţări, precum Franţa sau Belgia, se aplică principiul oportunităţii, care permite clasificarea pe loc a anumitor cazuri ca fiind înschise în absenţa unor dovezi constructive. România este vizată de o anchete specială, care explică în parte numărul mare de cazuri de fraudă semnalate. Țara noastră a beneficiat de un program specific de subvenţii pentru achiziţionarea de material industrial şi agricol, afectat în mod special de deturnare de fonduri.

„Ceea ce este îngrijorător în cazul României, este rata scăzută de condamnări la sfârşitul procedurilor judiciare angajate. Cazurile semnalate sunt anchetate, dar suspecţii sunt rareori condamnaţi. Important este nu atât numărul de cazuri transmise, cât eficacitatea cu care ele sunt tratate de autorităţile naţionale. Statele care prezintă un număr mare de cazuri netratate trădează ineficienţa sistemului lor judiciar de a-i pedepsi pe infractori”, susține Lothar Kuhl din cadrul OLAF.

În România, 73,4% din acţiuni au fost respinse în timpul procesului şi doar 23,4% fac obiectul unui ordin judecătoresc.

Pe de altă parte, în Germania, 32,5% din acţiuni au fost respinse, în timp ce 57% se finalizează cu o decizie.