România ia cel mai scump împrumut din ultimul an și jumătate. Până de curând cele mai mari dobânzi le avea Ungaria

Finanțele au împrumutat 500 de milioane de lei la cel mai ridicat randament de după mai 2023. Ratele ROBOR și cele la tranzacțiile interbancare au crescut abrupt în ultima săptămână, pe fondul tensiunilor din cauza alegerilor.

România a ajuns să se împrumute mult mai scump decât țările din regiune

Guvernul a împrumutat 500 de milioane de lei cu scadența în februarie 2038, la un randament de 7,31% pe an, în creștere cu 40 de puncte de bază față de ultima dată când a redeschis această emisiune, la finele lunii octombrie.

Dobânzile plătite de stat la datoria publică au urcat abrupt în ultimele două săptămâni, înaintea și în timpul perioadei electorale. Titlurile la 10 ani au ajuns în piața secundară la o dobândă de 7,31% pe an, anunță Profit.

Randamentele au urcat cu peste 40 de puncte de bază de la începutul lunii. Finanțele au anulat mai multe licitații pe fondul creșterii costurilor de împrumut, însă necesarul de finanțare pentru ultimele două luni din an rămâne ridicat, la 20 de miliarde de lei.

Tensiunile electorale au venit peste situația fiscală precară, cu un deficit estimat la circa 8% din PIB în acest an, mult peste cel din proiectul inițial de buget de 5% din PIB.

România se împrumută mult mai scump decât țările din regiune, din cauza tensiunilor politice

Spre exemplu, până de curând cele mai mari dobânzi la avea Ungaria, care acum se află la 6,37% pe an pentru titlurile pe 10 ani. Polonia (cu 5,5% pe an) și Cehia (3,9%) pe an stau mult mai bine.

În piața interbancară, dobânzile s-au dus în sus din jurul nivelului de 5,5% al facilității de depozit a BNR la 5,93% în cazul ROBOR la 3 luni. În cazul tranzacțiilor interbancare efective (pe baza cărora se calculează IRCC), dobânzile au crescut de la 5,5% spre 5,8%, în condițiile în care au crescut și volumele tranzacționate de bănci de la câteva zeci sau sute de milioane la 1,6 miliarde de lei vinerea trecută, respectiv 1,8 miliarde de lei luni, apoi la 490-865 de milioane de lei în zilele următoare.

Deși sumele cu care băncile s-au împrumutat între ele în ultimele zile nu sunt ridicate, ele ar putea indica o restrângere a excedentului de lichiditate – media zilnică din ultimele zile a crescut la 1,1 miliarde de lei, de la 293 de milioane de lei în octombrie și 150 de milioane de lei în septembrie.

O restrângere a excedentului de lichiditate ar putea veni pe canalul unor intervenții ale BNR în piața valutară pentru a ține cursul de schimb nemișcat.

Când BNR vinde valută pentru lei, cantitatea de monedă națională din sistemul bancar scade. Intervențiile BNR ar putea fi prilejuite de vânzările de titluri de stat de către investitorii străini, care dețineau, după ultimele date, circa un sfert din datoria emisă pe piața internă. De notat că excesul de lichiditate se redus abrupt în octombrie, cu peste 12 miliarde de lei, și ajunsese la cel mai mic nivel din ultimele 14 luni.