România este în continuare pe primul loc la sărăcie în UE, arată un raport al Băncii Mondiale

Creșterea economică a țării a fost una dintre cele mai volatile din UE, iar evoluția și sustenabilitatea acesteia ridică semne de întrebare a arătat Banca Mondială într-o actualizare a Diagnosticului Sistematic de Țară (DST) pentru România.

Banca Mondială spune „povestea celor două Românii”: una urbană, dinamică și integrată în UE; alta rurală, săracă și izolată

România ocupă în continuare primul loc din UE în ceea ce privește rata sărăciei. Inegalitatea rămâne, de asemenea, relativ ridicată comparativ cu alte țări din UE, existând disparități majore între regiunile țării și între rural și urban.

Deși Banca Mondială citează un potențial de dezvoltare imens și progrese cuantificabile, țara noastră încă se confruntă cu instituții insuficient dezvoltate și capacitate administrativă redusă, implementare ineficace a politicilor și resurse insuficiente pentru cheltuieli publice, ceea ce contribuie la rezultate slabe și inegale în materie de dezvoltare:

Sport - 21 nov, 15:10

România – Kosovo nu se vor înfrunta în preliminariile pentru Campionatul Mondial

Totodată, ne confruntăm cu o conectivitate de transport scăzută, un sector financiar insuficient dezvoltat și un mediu de afaceri sprijinit insuficient, care împiedică dezvoltarea sectorului privat.

Provocările demografice, instituționale și de guvernanță joacă un rol important în dezvoltarea României. În ciuda progreselor vizibile, o serie de constrângeri majore împiedică România să susțină o creștere incluzivă și sustenabilă din punct de vedere economic, care contribuie la protejarea mediului.

Nivelul de trai al românilor a crescut dar ei au rămas tot săracii UE

Cu o creștere economică anuală medie de 3,8 % în ultimele două decenii, nivelul de trai al românilor a crescut de peste două ori, de la 12 179 USD în 2000 la 30 777 USD în 2021. Venitul pe cap de locuitor al României a crescut de la 26,4 % din media UE în 2000 la 74,2 % în 2021.

Cu toate acestea, creșterea economică a țării a fost una dintre cele mai volatile din UE, iar evoluția și sustenabilitatea acesteia ridică semne de întrebare, spun specialiștii. Creșterea continuă să fie în mare măsură bazată pe consum, în timp ce contribuția investițiilor și a productivității s-a diminuat substanțial, în medie, față de anii premergători aderării la UE.

Creșterea economică se reflectă printr-o reducere impresionantă a sărăciei, dar rata sărăciei din România rămâne cea mai ridicată din UE.
Sectorul financiar al României rămâne subdezvoltat în comparație cu cel al țărilor din regiune și cu cel al țărilor similare ca venituri.

Piețele de capital din România rămân cele mai puțin dezvoltate din Europa, iar baza de investitori instituționali este restrânsă.
Piața internă a datoriilor este dominată de obligațiunile guvernamentale, în timp ce peisajul titlurilor emise de societăți rămâne subdezvoltat.

Bursa de Valori București are lichiditate redusă și este semnificativ mai mică decât bursele celorlalte țări din regiune: în septembrie 2022, piața sa principală număra doar 83 de societăți listate, cu o capitalizare bursieră totală de 28,5 miliarde EUR (sau 11,9 % din PIB).

Tabloul de bord al UE privind inovarea consideră România un „inovator emergent” și o clasează pe ultimul loc în UE, semnalând o capacitate slabă a firmelor românești de a avansa în lanțul valoric, potrivit Ziare.