România a solicitat Comisiei Europene amânarea închiderii centralelor de lignit din cadrul Complexului Energetic Oltenia cu încă doi ani, invocând lipsa unor alternative energetice viabile, potrivit Știrileprotv.ro.
Cu întârzieri în proiectele pe gaz și energie solară, eliminarea lignitului, un cărbune de calitate inferioară, devine o provocare. Între timp, problemele se extind și la minele din Valea Jiului, cu discuții despre ajustarea termenelor de închidere pentru a preveni pericolele legate de exploatări neterminate.
România se confruntă cu o criză energetică iminentă, deoarece eliminarea centralelor de lignit este amânată din cauza întârzierilor în proiectele alternative. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că țara nu își permite să renunțe la producția de electricitate pe bază de lignit în lipsa altor opțiuni valide.
Cu întârzieri de cel puțin un an și jumătate la proiectele de centrale pe gaz și energie solară, eliminarea lignitului devine o problemă complexă. Complexul Energetic Oltenia a primit un ajutor de stat de 1,2 miliarde de euro pentru restructurare, iar aceste întârzieri amenință atât securitatea energetică a țării, cât și absorbția acestor fonduri.
„Problemele au apărut din întârzierea celorlalte proiecte pe care complexul Oltenia trebuia să le facă, adică proiectele pe gaz în parteneriat cu două firme private și inclusiv un proiect pe solar, cu a treia firmă privată, astfel încât astăzi constatăm o întârziere de un an un an și jumătate până la doi ani de zile în implementarea acestor proiecte. Și atunci se pune întrebarea tehnică dacă ne angajăm să scoatem din mixul energetic 4,9 gigawaţi producție pe bază de cărbune, ce punem în loc dacă nu suntem gata cu grupurile pe gaz”, spune Sebastian Burduja, ministrul energiei.
Sebastian Burduja a purtat negocieri la Bruxelles cu patru comisari europeni și cu șefa PNRR, Celine Gauer, pentru a obține amânarea închiderii centralelor de lignit din cadrul Complexului Energetic Oltenia cu până la doi ani. Cu toate acestea, negocierile sunt încă în desfășurare.
În plus, România a cerut și amânarea în cazul minelor din Valea Jiului, unde două mine trebuiau închise până în 2026. Discuțiile privind termenele ajustate se concentrează pe evitarea riscurilor asociate cu extracții de huilă neterminate, cum ar fi prăbușiri sau explozii.
Aceste întârzieri și negocieri la nivel european ar putea afecta implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, cu potențialul pierderii a 300 de milioane de euro fonduri europene pentru diverse proiecte.
Premierul Marcel Ciolacu a insistat asupra importanței proiectelor privind aeroporturile regionale, care au fost întârziate și au nevoie de o prelungire financiară pentru a utiliza în întregime aceste fonduri. Cu depunerea cererii de plată numărul 3 din cadrul PNRR în câteva zile, rezolvarea acestei situații devine o prioritate pentru Guvernul României.