Liderii în ceea ce privește creșterile importurilor de gaze rusești în Europa în 2021 au fost România, Bulgaria și Turcia, potrivit Serviciului Vamal Federal Rus.
Astfel, potrivit serviciului, anul trecut România a crescut importurile de gaze ale Gazprom de peste trei ori, la 2,795 miliarde de metri cubi. Bulgaria – de 2,2 ori, până la 3,542 miliarde de metri cubi. Turcia aproape și-a dublat importurile, până la 29,213 miliarde metri cubi, scrie TASS.
Germania, liderul tradițional în ceea ce privește achizițiile de gaze rusești în Europa, a continuat să crească activ ritmul achizițiilor de gaze rusești în 2021 și le-a sporit cu 26,3% până la 48,182 miliarde metri cubi.
Polonia a crescut și anul trecut importurile de gaze – cu 9,4%, la 10,579 miliarde de metri cubi. Contractul pentru furnizarea de gaze rusești se încheie la sfârșitul anului 2022, iar autoritățile poloneze au anunțat în urmă cu câțiva ani că țara nu îl va reînnoi. Anual, Polonia folosește aproximativ 20 de miliarde de metri cubi.
Serbia a crescut, de asemenea, importurile de gaze rusești, primind 2.551 de miliarde de metri cubi (o creștere cu 60,5% în termeni anuali), Finlanda a importat 2,01 miliarde de metri cubi (o creștere de 24,5% până în 2020) și Estonia a cumpărat 1,06 miliarde de metri cubi (creștere cu 16,3%).
Austria a redus anul trecut aportul de gaze din Rusia cu aproape 36% față de 2020, la 7,754 miliarde de metri cubi. Livrările în Franța au scăzut cu 5% (la 11,665 miliarde metri cubi), în Italia – cu 1% (la 18,45 miliarde metri cubi), în Grecia – cu 4,7% (la 2,77 miliarde metri cubi), în Slovacia – de aproape 2,7 ori ( până la 4,19 miliarde de metri cubi), conform datelor Serviciului Vamal Federal.
Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu transmite un avertisment privind criza energetică actuală. Aceasta ar fi mult mai nocivă pentru economie decât pandemia, arată consilierul prezidențial într-o analiză pe blogul său.
„Este de salutat recenta decizie a Comisiei Europene de adoptare a Actului delegat privind includerea energiei nucleare şi a gazelor naturale în taxonomia europeană. Această decizie este și rezultatul demersurilor pe care România le-a întreprins, consecvent, la nivelul Consiliului European Astfel se deschid oportunități esențiale pentru următorii ani, care pot asigura consolidarea securității energetice a Uniunii, prin exploatarea înțeleaptă și echilibrată a surselor comunitare de energie”.