România ar putea ataca la Curtea de Justiție a UE Pachetul Mobilitate I, votat de Parlamentul European: Prevederile ce se aplică în cazul transportatorilor au un caracter restrictiv și disproporționat

Publicat: 09 07. 2020, 18:47

Autoritățile române consideră că forma în care Parlamentul European a adoptat Pachetul Mobilitate I, în ciuda implicațiilor negative ale acestuia, semnalate în repetate rânduri, va afecta ”funcționarea pieței interne și activitatea de transport rutier în Uniune, precum și îndeplinirea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice”, se arată într-un comunicat de presă transmis, joi, de Ministerul român al Afacerilor Externe.

Pachetul Mobilitate I, votat în Parlamentul European: România, nemulțumită de noile prevederi care se aplică transportatorilor

Pachetul Mobilitate I, care conține o serie de legi ce se aplică în cazul transportatorilor de marfă din UE a fost adoptat miercuri de Legislativul European, cu toate că mai multe state din estul Europei, printre care și România, și-au manifestat opoziția. Pachetul de legi schimbă regulile cu privire la perioadele de repaus ale șoferilor și detașarea acestora. Una dintre noile prevederi adoptate de Parlamentul European se referă la obligația întoarcerii camioanelor în țara de stabilire, la fiecare opt săptămâni, indiferent dacă sunt încărcate sau goale, o regulă care îi va face pe transportatorii români să suporte costuri suplimentare. O altă regulă prevăzută în pachet se referă la obligația ca firmele să organizeze întoarcerea acasă a șoferilor la fiecare patru săptămâni. Potrivit contestatarilor, această normă ar încălca o libertate fundamentală a UE, în condițiile în care șoferii ar trebui să fie liberi să aleagă locul în care își petrec perioada de repaus.

MAE: Româniaîși rezervă dreptul de a apela inclusiv laintroducerea de acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

În acest context, autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor și cel al Afacerilor Externe consideră că prevederile cuprinse în acest pachet au un ”caracter restrictiv și disproporționat” și anunță că ”își rezervă dreptul de a utiliza toate opțiunile de acțiune pe care le au la dispoziție, inclusiv introducerea de acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”.

”Autoritățile române consideră regretabil faptul că, în ciuda demersurilor și argumentelor părții române și ale altor state membre afectate de Pachetul Mobilitate I efectuate și transmise pe parcursul negocierilor interinstituționale între Consiliul UE și Parlamentul European, nu a fost posibilă agrearea unor texte care să includă măsuri proporționale și echilibrate în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă în sectorul transporturilor și sprijinirii, în același timp, a competitivității companiilor, inclusiv cele românești, din sectorul transportului rutier”, se arată în comunicatul de presă al MAE.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. România, Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia s-au opus pachetului final și a votat împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European. Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorității calificate a statelor membre.

Pe 8 iulie, Parlamentul European s-a pronunțat asupra pachetului final și a adoptat textele rezultate în urma negocierilor cu Consiliul. Aceasta reprezintă ultima etapă procedurală în procesul de adoptare a celor trei acte legislative din cadrul Pachetului Mobilitate I.

”În perspectiva votului din Parlamentul European, miniștriiromâniaitransporturilor, infrastructurii și comunicațiilor și, respectiv, afacerilor externe,alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia, au transmis membrilor Parlamentului European, la 30 iunie a.c., o scrisoare în care au evidențiat implicațiile negative ale prevederilor restrictive din Pachet și au solicitat Parlamentului European reanalizarea acestora din perspectiva menținerii competitivității transportului rutier de mărfuri și a contribuției acestuia la obiectivele din domeniul schimbărilor climatice”, se mai arată în comunicatul de presă al MAE.