Importurile energetice ale României se ridică la 17% din necesar, ceea ce face ca țara noastră să fie al treilea stat din Uniunea Europeană în privința independenței energetice, arată un raport al Comisiei Europene, citat de Adevărul.
În cazul României, cea mai mare parte a achizițiilor din străinătate sunt de țiței și produse petroliere. Importurile de gaze naturale sunt foarte mici, căci reușim să ne acoperim nevoile aproape în totalitate din producția internă. De asemena, România exportă electricitate în toată regiunea.
Majoritatea importurilor nu sunt din Rusia. Astfel, potrivit statisticilor europene, 62,3% din importurile de petrol ale României proveneau în anul 2014 din Kazahstan, iar 34,8% din Rusia.
Foto: adevarul.ro
Prin comparație, Bulgaria este dependentă în proporţie 100% de Rusia atât în privinţa gazelor naturale, cât şi a petrolului. În privinţa cărbunelui, ea importă 58,5% din necesar din Ucraina, 33,4% din Rusia şi 2,2% din Vietnam.
Și mai rău la acest capitol stă Ungaria, care-și acoperă necesarul de resurse energetice din importuri în proporție de 61,7%. Din Rusia, ea își asigură 95% din necesarul de gaze și 90,1% din necesarul de petrol.
Germania depinde energetic de importuri în proporție de 61,6%, Austria în proporție de 65,9% și Italia de 75,9%. De fapt, Germania este cel mai mare client al Rusiei, cu 45,31 miliarde de metri cubi importaţi în anul 2015, dar consumă atât de mult încât mai trebuie să importe și din state ca Norvegia și Olanda.
În toate aceste cifre se poate regăsi explicația pentru legăturile periculoase ale unor state europene cu Federația Rusă, unele dintre ele, precum Ungaria, Germania și Austria, susținând proiecte energetice care adâncesc dependența de această putere.
De altfel, imediat după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, Polonia a și acuzat că depedenţa prea mare a Germaniei de gazele ruseşti vulnerabilizează poziţia Europei în faţa Kremlinului.