Retrogradarea ratingului de credit al Franței și Austriei și a altor șapte state din zona euro a iscat o adevărată furtună de acuzații ale politicienilor bătrânului continent la adresa agențiilor de rating, dar a lăsat piațele bursiere de pe Bătrânul Continent indiferente.
Specialiștii pun lipsa de reacție a investitorilor pe seama faptului că retrogradarea era deja un fapt cunoscut iar principala preocupare a acestora este la momentul actual refinanțările pe care le vor Franța și Spania pentru datoriile suverane și nu opinia finanțiștilor de peste ocean.
Mai mult membrii Parlamentului European iau în considerare teoria potrivit căreia momentul în care agenția de rating Standard&Poor’s a redus ratingul de credit să fie o acțiune menită să mărească costurile de refinanțare al datoriilor suverane ale statelor europene.
Dușmănoasă sau nu decizia S&P nu a făcut mare vâlvă decât în presă, bursele nefiind afectate de vreo prăbușire, așa cum era de așteptat în cazul unei retrogradări în masă a statelor zonei euro.
„Ştirea nu a făcut prea multă senzaţie. Pieţele anticipau de mult un astfel de deznodământ şi îl şi decontaseră în mare parte“, în cotaţiile de până acum, spune Dan Rusu, şeful analiştilor casei de brokeraj BT Securities, în raportul săptămânal de analiză a pieţelor, citat de money.ro.
Analistul opinează că „testul adevărat abia de acum începe: Spania are programate emisiuni ( de 8 mld. euro, n.r.) săptămâna aceasta, cu maturitate mai mare decât cea a împrumuturilor Băncii Centrale Europene (BCE), care ar fi susţinut succesul licitaţiilor de săptămâna trecută“.
Potrivit finanțistului diferența de dobândă între finanțările pe care le obțin băncile de la BCE (1%) și cea oferită de statele europene (5-7%), ar putea să nu fie suficientă pentru a tenta investitorii în condițiile în care o regulă de bază a plasamentelor este să nu ieie bani pe termen scurt și să îi plasezi pe termen lung, în așteptarea unui profit îndepărtat ți nesigur.
Titlurile spaniole au termenul de maturizare până în 2022, iar cele franceze până în 2016 în condițiile în care îprumuturile obținute de bănci la dobândă de 1% au scadența peste 3 ani.
Chiar dacă piețele au rămas indiferente la decizia S&P unii parlamentari europeni nu par la fel de dispuși să ignore acțiunile agențiilor, existând chiar și opinii potrivit cărora acestea ar trebui interzise.
„Cred că unii membri ai Parlamentului, care sunt în favoarea interzicerii publicării de evaluări negative, vor încerca să reintroducă propunerea mai veche”, a declarat Wolf Klinz, un membru german liberal al Parlamentului European, pentru Reuters. „Unii dintre socialişti şi conservatorii spun că este un lucru bun să ai opţiunea de a interzice publicarea ratingurilor în cazul în care nu vin la momentul nepotrivit”, a adăugat Klinz.